Cum a reușit orașul francez Saint-Etienne să reducă la zero risipa alimentară în cantinele școlare
În Franța despre lupta contra risipei alimentare se discută de mai bine de 10 ani, iar primele măsuri concrete au fost luate încă în anul 2013, odată cu semnarea Pactului național de combatere a risipei alimentare între stat și actorii din industria alimentară. De-a lungul anilor, legislația în domeniu a evoluat, iar statul francez și-a propus obiectivul național de reducere a risipei alimentare la 50% până în 2025.
În lupta contra acestei risipe alimentare, orașele franceze pun în aplicare, deja de mai mulți ani, diferite sisteme pentru ca tonele de alimente neconsumate să nu ajungă la gunoi.
Deja de câțiva ani, primăria orașului Saint-Etienne, Franța, a ales să lupte contra risipei alimentare prin impunerea unei rezervări obligatorii a prânzurilor pentru copiii care se alimentează în cantinele școlare, din instituțiile de învățământ primar. Rezervarea se face foarte simplu, prin intermediul unei aplicații, creată special de grupul de catering de renume mondial Elior.
Această inovație digitală dedicată părinților, le permite acestora să consulte meniurile, calitatea produselor alimentare și chiar să plătească facturile online. Singurul lucru la care trebuie să fie atenți părinții este să facă rezervarea prânzului pentru copilul său cu două zile înainte. Două tipuri de meniu (tradițional sau vegetarian) le sunt propuse în fiecare zi.
Autoritățile responsabile de domeniul educației din cadrul primăriei orașului Saint-Etienne au explicat, pentru Platforma CE CONSUM EU, că până a pune în aplicare acest sistem de rezervare obligatorie a meselor în cantinele școlare, o tonă de alimente ajungea lunar la gunoi. Și asta doar de la cantinele din instituțiile de învățământ primar.
”Suntem printre primele orașe din Franța care a pus în aplicare acest sistem de rezervare obligatorie a prânzurilor prin intermediul aplicației digitale. Pot spune că suntem primii care am propus părinților să aleagă între două tipuri de meniu: tradițional și vegetarian, cu excepția Strasbourgului, care are un statut special”, au precizat autoritățile locale.
De asemenea, începând cu anul 2016, produsele alimentare neutilizate dar care pot fi consumate sunt colectate și puse la dispoziția unei asociații caritative locale. Alimentele sunt mai apoi distribuite persoanelor social vulnerabile.
Și pentru a reduce la zero risipa alimentară, alimentele neconsumate din farfuria copilului sunt stocate în pungi și transmise către o altă asociație care se ocupă de realizarea compostului din aceste resturi de mâncare.
”O tonă de alimente care ajungea la gunoi în fiecare lună este echivalentul a 2000-3000 de prânzuri gătite deja. Când am văzut asta, am zis stop și am schimbat sistemul de rezervare. Apoi, legat de mâncarea neconsumată din farfurie, copiii sunt cei care fac trierea deșeurilor, iar resturile de mâncare sunt aruncate în pungi speciale, recuperate ulterior de asociația care se ocupă de compostare. Astfel, aproape tot este recuperat, reciclat și acest fapt constituie o inovație a orașului Saint-Etienne”, au mai declarat pentru Platforma CE CONSUM EU, autoritățile locale.
Așadar, vorbim despre o inovație digitală care în orașul Saint-Etienne și-a demonstrat eficiența, pentru că s-a reușit reducerea la zero a risipei alimentare din cantinele instituțiilor de învățământ primar.
Situația în R. Moldova
În R. Moldova, abia in acest an, se fac eforturi pentru a pune în aplicare mecanisme de prevenire și pierdere a risipei alimentare, prin prezentarea în Parlament a unei initiative legislative în acest sens. Proiectul de lege a fost votat în prima lectură de către deputați, dar pentru a intra în vigoare, documentul trebuie să fie votat și în lectura a doua. Deocamdată, textul de lege nu prevede anumite obiective clare care urmează a fi atinse și nici termenii de realizare a acestor obiective.
Pentru moment documentul prevede că ”pentru a reduce risipa alimentară, operatorii din domeniul alimentar vor vinde la preț redus sau promoțional produsele alimentare care urmează să expire sau să le doneze organizațiilor caritabile”.
De asemenea, autoritățile statului susțin că ”prin proiectul de lege se urmărește susținerea păturilor vulnerabile prin încurajarea donării produselor alimentare în surplus de către comercianți și producători”.
Republica Moldova, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, care cuprinde 17 obiective generale, inclusiv reducerea sărăciei și a foamei. Mecanismul de prevenire a risipei alimentare poate contribui într-o mare măsură la realizarea acestor obiective.
Risipa alimentară la nivel mondial
Organizația pentru Alimentație și Agricultură din cadrul Națiunilor Unite a caracterizat risipa alimentară drept un fenomen global specific țărilor dezvoltate. Potrivit FAO, aproximativ o treime din producția alimentară globală pentru consumul uman este pierdută sau irosită, aproape 1,3 miliarde de tone anual. În expresie bănească, în anul 2018 pierderile din risipă în țările industrializate au constituit 680 miliarde de dolari, iar în țările în dezvoltare – 310 miliarde de dolari.
Articol realizat de Elena Robu
„Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Platformei CE CONSUM EU și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene”
Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!
Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].