Câtă ciocolată este în bomboanele de la ”Bucuria”

Se apropie sărbătorile de Paște și pentru că ciocolatele, bomboanele, dulciurile, deserturile sunt la ordinea zilei, voi reveni la subiectul binecunoscutelor produse ale S.A. ”Bucuria”. În primul rând, evitați pe cât e posibil, să oferiți dulciuri (în cantități mari) copiilor. Supravegheați-i așa încât să nu consume mai mult de 12 grame de zaharuri pe zi sau 3 lingurițe de zahăr. Este recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății pentru a preveni mai multe boli, inclusiv obezitatea.

Chiar și astăzi există foarte multă lume fidelă produselor de la ”Bucuria” și le trimit cu drag și rudelor care se află peste hotarele R. Moldova, chiar dacă, obiectiv vorbind, peste hotare, ciocolatele, bomboanele sunt de o calitate mai bună.

Platforma CE CONSUM EU a studiat legislația cu privire la produsele din ciocolată și vă oferă toate detaliile.

De-a lungul anilor, am asociat și continuăm să asociem produsele de la ”Bucuria” S.A. cu ciocolata, deși, dacă analizăm legislația, marea majoritate a produselor de la ”Bucuria” sunt bomboane. Trebuie să știți că diferența între ciocolată și bomboane se resimte asupra sănătății noastre și a copiilor noștri, având în vedere ingrediente diferite care compun aceste produse.

Câțiva ani în urmă scriam despre câtă ciocolată este în bomboanele de la ”Bucuria”, iar de atunci lucrurile nu au evoluat aproape deloc.

Ce prevede legislația Uniunii Europene

Ceea ce veți citi în continuare nu este nici pe departe o defăimare a acestui brand de tradiție în Moldova, ci o pură informare înainte de a cumpăra un produs de pe rafturile magazinelor din R. Moldova și nu doar. Pentru că meritați să fiți informați și meritați să cumpărați produse care să nu fie dăunătoare sănătății voastre și a copiilor voștri.

În Uniunea Europeană, pentru ciocolată sau bomboane de ciocolată (produse din cacao și din ciocolată destinate consumului uman), există norme care trebuie respectate, altfel acel produs nu poate fi numit ciocolată și nici nu poate fi vândut la preț de ciocolată (unii producători încearcă să mai devieze de la normele legislative, dar, dacă sunt depistate nereguli, amenzile sunt foarte mari și există și riscul unor sancțiuni, inclusiv penale). Este vorba despre Directiva 2000/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iunie 2000 privind produsele din cacao și din ciocolată destinate consumului uman.

Așadar, potrivit acestei Directive, CIOCOLATA desemnează produsul obținut din produse de cacao și zahăr și trebuie să conțină minimum 35 % substanță solidă uscată totală, incluzând minimum 18 % unt de cacao și minimum 14 % cacao în substanță uscată fără grăsime, iar bomboanele de ciocolată sau praline trebuie să conțină minimum 25 % de ciocolată din greutatea totală a produsului.

Când vreți să cumpărați ciocolată sau bomboane de ciocolată, vedeți pe ambalaj dacă acestea conțin cele trei ingrediente indicate mai sus.

Ce prevede legislația R. Moldova

În R. Moldova, Directiva europeană amintită mai sus este transpusă prin hotărârea de Guvern nr. 204 din 11.03.2009 cu privire la reglementarea tehnică ”Produse de cofetărie”

În timp ce Directiva europeană are 10 poziții atunci când ne referim la denumirile de vânzare a produselor din cacao şi din ciocolată destinate consumului uman, hotărârea de Guvern 204 din 2009 are trecute la denumiri comerciale tocmai 25 de poziții. De unde s-au luat restul? Ei, bine, am consultat GOST-ul rusesc și multe din denumirile comerciale le-am găsit acolo.

Într-un răspuns pentru platforma CE CONSUM EU, Agenția Naționala pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) precizează că ”ținând cont că produsele de cofetărie, în funcție de procesul tehnologic de fabricare și compoziție, nu se limitează doar la produse din cacao și din ciocolată, Reglementarea tehnică conține prevederi naționale aplicabile în R. Moldova, fapt ce explică suplinirea acesteia cu alte denumiri utilizate la comercializare”.

Iată de altfel, un exemplu de combinare a mai multor acte legislative, ca într-un final cel mai mare beneficiar să fie producătorul și nicidecum consumatorul. Pentru populație și partenerii de dezvoltare, ne lăudăm că legislația este racordată la standarde europene, că transpunem directivele europene; pentru ruși, păstrăm GOST-ul, deși demult nu mai suntem parte a URSS, iar de produs producem ce este mai ieftin și mai puțin sănătos pentru oameni. Putem constata că Hotărârea de Guvern vine să împace și UE și Rusia, dar și să dea mână liberă producătorului autohton. Iar la consumator cine se mai gândește?!

Mai trebuie adăugat aici, legat de legislație, faptul că ”Bucuria” produce în mare parte bomboane, apropo un termen care nu există în Directiva Parlamentului European cu referire la produsele din cacao și din ciocolată. Este un produs pe care îl găsim în GOST-ul rusesc sau în Hotărârea de Guvern 204 din 2009:
15) BOMBOANE − produse obţinute din zahăr tos, sirop de glucoză, cacao – produse, arahide, miez de nucă, produse lactate, arome şi coloranţi alimentari, alte ingrediente. Bomboanele pot fi glazurate, neglazurate sau modelate.

Din ce sunt compuse bomboanele?

În răspunsul său, ANSA explică faptul că ”la fabricarea ”bomboanelor” se pot utiliza grăsimile vegetale obținute din plantele enumerate în tabelul 2 din Reglementarea tehnică menționată mai sus, în care este inclus și uleiul de palmier (anexa nr. II la Directiva 2000/36/CE). Grăsimile vegetale pot fi utilizata singure sau în amestec cu untul de cacao sau alte grăsimi vegetale cu condiția că sunt compatibile cu proprietățile fizice ale acestuia și sunt obținute doar prin procesul de rafinare și/sau fracționare”.

Lăsând la o parte detalii tehnice, asta înseamnă că la fabricarea bomboanelor se admit următoarele tipuri de grăsimi vegetale – Illipe, grăsime de Borneo sau Tengkawang, Ulei de palmier, Sal, Shea, Kokum gurgi, Miez de mango.

Mai prezentăm aici un alt detaliu. Potrivit hotărârii Nr. 16 din 19-01-2009 сu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Produse pe bază de grăsimi vegetale”, ”la fabricarea grăsimilor vegetale se admite utilizarea următoarelor ingrediente: uleiuri vegetale care se folosesc pentru fabricarea produselor alimentare: ulei de floarea-soarelui, ulei de bumbac, ulei de rapiţă, ulei de soia, stearină palmitică, grăsimi interesterificate, ulei hidrogenat rafinat şi nerafinat, grăsimi animale topite şi alte ingrediente”.

Iată un tablou complet ca să vă imaginați ce conțin bomboanele de la Bucuria.

Despre uleiul de palmier hidrogenat

Pe eticheta multor produse de cofetărie din R. Moldova veți găsi pe lista de ingrediente și uleiul de palmier hidrogenat. Este un subiect dezbătut pe larg în întreaga lume. Iar în R. Moldova, acest ulei de palmier hidrogenat este autorizat pentru utilizare în produse de cofetărie, în produse care știm că sunt preferatele copiilor.

De ceva vreme, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA) atrage atenția asupra efectelor dăunătoare pe care le au uleiurile de palmier obținute prin hidrogenare. ”Atunci când este supus unor temperaturi înalte (la prăjire), acest ulei eliberează esteri glicerici și alte substanțe care s-au dovedit cancerigene. Așadar, atunci când ajunge la temperaturi de peste 200 de grade Celsius, uleiul de palmier devine nociv pentru sănătate”, spune Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA).

Despre uleiul de plamier și uleiul de palmier hidrogenat am scris aici:

În anul 2021 ANSA a investigat 40 de probe de produse de cofetărie la respectarea indicatorilor fizico-chimici și de calitate de la produse fabricate de producătorii autohtoni (Bucuria SA, Nefis SRL) cât și din import. ”Astfel, s-a stabilit că produsele fabricate corespund cerințelor prevăzute în hotărârea Guvernului nr. 16/2009. La fel au fost investigate și grăsimile vegetale utilizate în procesul de producere. Rezultate au confirmat că grăsimile vegetale de cofetărie sunt conforme cu prevederile Reglementării tehnice ”Produse pe bază de grăsimi vegetale”, aprobată prin hotărârea de Guvern nr. 16/2009”, precizează ANSA pentru platforma CE CONSUM EU.

Citește și:

Așadar, strigăm sus și tare de la tribunele Parlamentului și ale Guvernului cât de mult vrem în Uniunea Europeană, autoritățile au și depus cerere de aderare la UE (au și primit deja chestionarul Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE a Republicii Moldova), dar pe de altă parte nu suntem în stare să aprobăm regulamente în conformitate cu normele europene și să asigurăm un minim de calitate pentru produsele alimentare autohtone.

Aprobăm regulamente și directive europene, le combinăm cu cele de proveniență sovietică, mai schimbăm un pic și denumirile (denumirea ”bomboane” nu există în directiva europeană, ci doar în GOST-ul sovietic) și, evităm orice problemă juridică ulterioară, cum știm bine să facem în Republica Moldova.

Într-un final, cine are de suferit?! Răspunsul este evident – consumatorul. Dar care anume consumator?! Cel care nu se informează și, la o adică, nici nu-i pasă de sănătatea proprie, care mai este nostalgic după vremurile sovietice și mai crede orbește în timpuri demult apuse. Mai mult, preferă să critice, decât să studieze și să intre în esența lucrurilor.

Ceea ce putem face mai departe este să ne informăm și să alegem produsul care cât de cât respectă niște norme și conține ingredientele obligatorii produsului. Dacă vorbim de lapte, atunci să fie lapte, dacă e vorba de ciocolată – atunci să fie unt de cacao, dacă e suc – atunci să fie suc, dar nu diferite concentrate. Citiți ceea ce scrie pe ambalaj, alegeți produsele din magazine, nu le luați pe cele care vă cad primele sub mână.
Pentru că noi suntem ceea ce mâncăm!

Anchetă realizată de Elena Robu

Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].