
La TVR Moldova: Ce pericole ascund produsele alimentare de post
Suntem în perioada postului, iar multe persoane aleg să consume produse alimentare etichetate ca „de post”. Pe rafturile magazinelor găsim o gamă variată de produse ”de post”. Și deși acest termen “produse de post” este utilizat pe scară largă în comerț și în rândul consumatorilor, trebuie să știți că nu există o definiție oficială sau reglementări specifice care să stabilească criteriile pe care aceste produse trebuie să le îndeplinească. Astfel, și pentru aceste produse se aplică actele normative generale care reglementează produse alimentare cum ar fi:
- Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare care stabilește cerințele de etichetare și informare pentru produsele alimentare, asigurând transparența și protecția consumatorilor.
- Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor care reglementează aspectele legate de siguranța produselor alimentare, inclusiv standardele de producție, procesare și distribuție, pentru a proteja sănătatea publică.
- Hotărârea Guvernului nr. 775/2007 privind aprobarea Reglementării tehnice “Produse de panificație și paste făinoase” care stabilește standardele de calitate și cerințele pentru produsele de panificație și paste făinoase.
- Hotărârea Guvernului nr. 204/2009 privind aprobarea Reglementării tehnice “Produse de cofetărie” care definește cerințele de calitate pentru produsele de cofetărie
Despre pericolul ascuns al produselor de post a vorbit la TVR Moldova, la emisiunea Tele Matinal, directoarea executivă a Asociației de Consumatori ”Ce Consum Eu”, Elena Robu.
De ce trebuie să citim eticheta?
Produsele de post din comerț pot fi o alegere practică pentru mulți consumatori, dar nu întotdeauna sănătoasă. Un exemplu concret este produsul „Urechișe cu mac”, din imaginea de mai jos. Deși este marcat ca fiind „de post”, conține mai mulți aditivi care ar putea ridica semne de întrebare:

E 471 Mono și digliceridele acizilor grași – (inclus în lista celor mai nocivi aditivi alimentari ) sunt utilizați ca emulsificatori sau stabilizatori în numeroase produse alimentare. Aceștia permit, de exemplu, menținerea umidității pastelor alimentare sau a produselor pe bază de cartofi, favorizează aerarea și spumarea înghețatei. Un studiu recent, publicat pe 13 februarie 2024 în revista PLOS Medicine de către cercetătorii de la INSERM (Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța), indică faptul că emulsificatorii pe care aceste alimente îi conțin cresc riscul de cancer. Conform acestor cercetători, în Europa și America de Nord, “30 până la 60% din aportul energetic alimentar al adulților provine din alimente ultra-procesate”. Conform lor, “riscul crescut” de cancer, în special de cancer la sân și de prostată, este real. Acest studiu fără precedent se bazează pe “datele de sănătate ale a 92.000 de adulți participanți la studiul de cohortă francez NutriNet-Santé, evaluând în mod specific consumul lor de acest tip de aditivi alimentari”. Este vorba de o investigație pe termen lung desfășurată între 2009 și 2021. Din cele 2.604 de cazuri de cancer diagnosticate, pacienții care au consumat mai mult aditivul E471 (monogliceride și digliceride de acizi grași), prezent atât în biscuiți, înghețată, cât și în chips-uri sau în produsele de patiserie, au prezentat un risc cu 15% mai mare de a dezvolta un cancer decât ceilalți. Creșterea riscului a ajuns la 24% pentru cancerul la sân și chiar la 46% pentru cancerul de prostată.
E 475 Esterii poliglicerici ai acizilor grași – folosiți într-o gamă largă de produse ca emulgatori și stabilizatori. În cantități mari, pot avea un efect laxativ. Studiile pe șoareci sugerează că acești aditivi pot crește permeabilitatea intestinului, ceea ce ar putea favoriza apariția bolilor inflamatorii cronice intestinale, a sindromului metabolic (creșterea grăsimii corporale) și a diabetului. De asemenea, inflamația cronică a intestinului cauzată de acești emulgatori ar putea crește riscul de cancer de colon.
Aromă artificială
Produsele de post procesate conțin adesea arome artificiale pentru a imita gustul ingredientelor naturale. Aceste substanțe pot provoca reacții alergice sau intoleranțe la persoanele sensibile.
Ulei de palmier – Grăsimile vegetale – sunt folosite cu scopul de a scădea costul de producție al produselor alimentare. Din păcate, știm cu toții că astfel de grăsimi sunt dăunătoare pentru sănătate prin faptul că au o structură denaturată care odată ajunsă în structura membranelor celulare afectează funcționarea acestora. De asemenea, atenție la grăsimile saturate și acizii grași trans pe care le puteți identifica pe unele etichete. Mai multe despre uleiul de palmier găsiți aici Uleiul de palmier: Între mit și realitate – Ceconsum
Riscurile produselor de post ultraprocesate
Multe produse de post din Republica Moldova sunt ultraprocesate și pot avea efecte negative asupra sănătății:
⚠️ Conținut ridicat de grăsimi hidrogenate – Margarina și alte grăsimi vegetale procesate pot crește riscul de boli cardiovasculare.
⚠️ Exces de sare – Pentru a îmbunătăți gustul, unele produse conțin cantități mari de sare, care pot contribui la hipertensiune arterială.
Cum să alegem produse de post mai sănătoase?
✔️ Citim etichetele și evităm produsele cu prea mulți aditivi.
✔️ Alegem variante cât mai naturale: fructe, leguminoase, nuci, semințe.
✔️ Gătim acasă în loc să cumpărăm produse ambalate.
Suntem ceea ce mâncăm!