Pentru mafia italiană, mozzarella aduce mai mult profit decât cocaina

O anchetă publicată de Courrier international dezvăluie cum renumita mozzarella a devenit mai profitabilă pentru mafia italiană decât cocaina. Articolul a fost publicat în anul 2019, iar lucrurile par să nu se fi schimbat între timp. Am decis să traduc această anchetă și pentru consumatorii din R. Moldova, să fie informați despre cât de profitabil a devenit sectorul agro-alimentar în ultimul deceniu și să fie conștienți de ceea ce cumpără și consumă.

Capii mafiei italiene nu-și mai murdăresc mâinile, ei ”investesc”. De la aurul alb (mozzarella) la aurul roșu (roșii cherry), de la culturile de la țară la restaurantele din marile orașe, ei controlează (aproape) totul în sectorul alimentar. În detrimentul întreprinderilor mici și a consumatorilor nu doar din Italia, dar din toate țările.

”Oro bianco”, spun italienii când vorbesc despre mozzarella di bufala, adică aur alb. Și această denumire trebuie luată la propriu. Singura mozzarella făcută din lapte de bivoliță este produsă la nord și la sud de Napoli, în regiunea Caserta și Salerno, unde aceste bovine de culoare neagră și cu coarne curbate, originare din Asia, și-au găsit de secole o a doua casă. Clima umedă și solul nisipos sunt un mediu ideal pentru această rasă de bovine.

De altfel, italienii sunt angajați în adevărate ”războaie” culinare, inclusiv despre ce să pună în pizza: mozzarella sau fior di latte? Suntem aici dincolo de folclor. Mozzarella este o afacere de miliarde de euro. Este prețuită în întreaga lume. O piață globală pe care crima organizată a descoperit-o cu mult timp în urmă. O piață infiltrată de Camorra, mafia din Napoli.

Jumătate din fermele de bivolițe din provincia Caserta sunt în mâinile mafiei

Organizația mafiotă Camorra l-a pus în genunchi pe Roberto Battaglia, renumitul producător italian de mozzarela di bufala. Mafia i-a furat laptele și tractoarele, a incendiat magaziile, i-a împrumutat bani cu rate de cămătărie, până când a rămas fără ei și a mers la poliție. Roberto Battaglia poate fi văzut la televizor, de obicei la emisiuni politice. El vorbește despre noua mafie care se amestecă peste tot, se infiltrează în economia legală și își spală banii murdari acolo unde te aștepți mai puțin. Inclusiv pe piata de mozzarela – oro bianco.

Jumătate din fermele de bivolițe din provincia Caserta sunt în mâinile camorriştilor, povestea producătorul în anul 2019. Persoane fără scrupule care ignoră sănătatea clienților lor. De exemplu, tratează laptele cu substanțe chimice pentru a face mozzarella mai albă sau fabrică mozzarela din lapte praf bolivian sau din caș românesc congelat pe care îl introduc pe piață sub eticheta DOP – denominazione di origine protetta (denumire de origine protejată) care ar trebui să garanteze originea și autenticitatea produselor de înaltă calitate.

24,5 miliarde de euro pe an – cifra de afaceri a agromafiei din Italia

De fiecare dată când ”combinațiile” mafiei ies la iveală, italienii se întreabă cum s-ar fi putut ajunge la asta, cum a reușit Mafia să preia în secret mândria lor națională – il cibo, adică mâncarea.

Agromafia: Mafia agriculturii și alimentației. Ea s-a infiltrat în tot ceea ce face produsele alimentare Made in Italy să fie atât de întrebate pe piața mondială, în mitul bucătăriei mediteraneene: ulei de măsline, vin, fructe și legume, brânză, șuncă… Aceste produse sunt peste tot, în toată lumea fie că vorbim de cele autentice, sau contrafăcute.

Evident, majoritatea producătorilor italieni sunt sinceri. Dar ponderea mafiei în domeniul alimentației explodează. Crima organizată face 24,5 miliarde de euro pe an din alimente. Și asta doar în Italia. O parte din producție este exportată, inclusiv în țările Uniunii Europene. Cei care cumpără brânză sau șuncă italiană din supermarketuri nu au de unde să știe dacă aceste alimente provin de la producători mafioți. Pentru că și ei vor să rămână pe piață, să vândă cât mai mult posibil, să-și maximizeze profiturile, Chiar dacă asta înseamnă și vânzarea de produse dubioase, mafia evident nu are nicio reținere.

Afacerea globală a alimentelor care sună mai mult sau mai puțin în stil italian

La tot ce a fost descris mai sus se adaugă business-ul global de ”sounding italian”. Așa se numesc produsele comercializate în întreaga lume al căror nume sună mai mult sau mai puțin în stil italian. În Brazilia, de exemplu, există o „mortadella siciliana”, al cărei nume este în sine o aberație, deoarece mortadela adevărată provine din Bologna. Falsificatorii ademenesc oamenii cu etichete care îi fac să-și dorească Italia, etichete ștampilate cu imaginea Colosseum-ului sau a Turnului din Pisa.

Nimic din aceste produse nu este italian, în afară de faptul că mafia italiană s-a infiltrat în industria alimentară. Cumpără mărfuri de la companii agroalimentare străine, de exemplu din America, și participă la afacerile de seducție și mistificare a clientului. Nu contează dacă scrierea unei denumiri italiene este greșită pe ambalaj, uneori chiar se face intenționat acest lucru pentru că ajută la înlăturarea suspiciunii. Afacerea cu ”sounding italian” ar aduce o sută de miliarde de euro în fiecare an, din care mafia ar pune în buzunar jumătate din această sumă, spun specialiştii.

La acest peisaj se adaugă restaurantele, pizzerii și barurile. Aproximativ 5.000 de unități din Milano, Roma și alte orașe mari ale Italiei aparțin clanurilor mafiote, primul dintre care este Ndrangheta Calabria și Camorra napolitană. La Roma, pe via Veneto, artera cochetă a epocii Dolce Vita, mai multe restaurante au fost închise când s-a descoperit că sunt conduse de ‘Ndrangheta. Dar sunt și unități care mai funcționează, iar chelnerii nici măcar nu știu pentru cine lucrează.

De amintit în context, operațiunea Opson IV desfășurată între decembrie 2014 și ianuarie 2015 de către Interpol și Europol care a scos în evidență faptul că produsele alimentare fac acum obiectul unui trafic amplu, iar produsele frauduloase sunt adesea foarte periculoase pentru sănătatea consumatorilor și că mafiile investesc din ce în ce mai mult în industria alimentară.

Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].