Un copil din zece, la nivel mondial, este afectat de obezitate în contextul expunerii generalizate la marketingul alimentelor ultraprocesate

Obezitatea a depășit insuficiența ponderală și devine în acest an cea mai răspândită formă de malnutriție, afectând 188 de milioane de copii și adolescenți de vârstă școlară – adică 1 din 10 – și expunându-i riscului de a dezvolta boli potențial mortale, avertizează UNICEF într-un raport publicat pe data de 10 septembrie 2025.

Acest nou raport, intitulat Hrănind profiturile: Cum compromit mediile alimentare viitorul copiilor, se bazează pe date din peste 190 de țări. Documentul arată că prevalența insuficienței ponderale la copiii de 5–19 ani a scăzut constant din anul 2000, de la aproape 13% la 9,2%, în timp ce rata obezității a crescut de la 3% la 9,4%. Astfel, copiii sunt astăzi mai afectați de obezitate decât de insuficiență ponderală în toate regiunile lumii, cu excepția Africii subsahariene și Asiei de Sud.

Țările cele mai afectate

Mai multe state insulare din Pacific înregistrează cea mai ridicată prevalență a obezității la nivel global. În Niue, 38% dintre copiii de 5–19 ani sunt afectați, în Insulele Cook – 37%, iar în Nauru – 33%. Aceste cifre, care s-au dublat din anul 2000, sunt explicate în mare parte prin abandonarea regimurilor alimentare tradiționale în favoarea alimentelor importate, ieftine și cu densitate energetică ridicată.

Citește și: Cum prevenim obezitatea prin măsuri concrete – Ceconsum

În același timp, obezitatea rămâne prezentă și în țările cu venituri ridicate. De exemplu, 27% dintre copiii de 5–19 ani sunt obezi în Chile, iar câte 21% în Statele Unite și Emiratele Arabe Unite.

Situația în Franța

În Franța, 16,7% dintre copiii de 5–19 ani (aproximativ 1,9 milioane) sunt supraponderali, dintre care 4% suferă de obezitate. „Deși s-au înregistrat progrese în lupta cu această problemă de sănătate publică încă din anii 2000, prin măsuri precum Nutri-Score și taxa pe băuturi zaharoase, guvernul francez ar putea merge mai departe, mai ales în privința etichetării, a reglementării marketingului destinat copiilor și a campaniilor de prevenție și educație nutrițională”, afirmă Ann Avril, director general UNICEF Franța.

O problemă globală de sănătate

„Astăzi, când vorbim despre malnutriție, nu ne referim doar la copiii subponderali”, explică Catherine Russell, director executiv al UNICEF. „Obezitatea este o problemă tot mai îngrijorătoare, care afectează sănătatea și dezvoltarea copiilor. Alimentele ultraprocesate înlocuiesc tot mai mult fructele, legumele și proteinele, într-o perioadă a vieții în care nutriția este esențială pentru creștere, dezvoltare cognitivă și sănătate mintală.”

Citește și: Vrei să știi dacă ești supraponderal sau obez? Calculează IMC – Ceconsum

Dacă subnutriția – caracterizată prin întârzieri de creștere – rămâne o problemă majoră la copiii sub 5 ani din țările cu venituri mici și medii, prevalența supraponderalității și a obezității crește constant la copiii și adolescenții de vârstă școlară. La nivel mondial, 391 de milioane de copii și adolescenți de 5–19 ani (adică 1 din 5) sunt supraponderali, iar în numeroase cazuri vorbim deja despre obezitate.

Un copil este considerat supraponderal atunci când greutatea sa depășește semnificativ nivelul sănătos raportat la vârstă, sex și înălțime. Obezitatea este o formă severă de supraponderalitate, care crește riscul de rezistență la insulină și hipertensiune, dar și probabilitatea de a dezvolta boli potențial mortale ulterior – inclusiv diabet de tip 2, afecțiuni cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.

Mediul alimentar toxic

Raportul subliniază că alimentația copiilor nu mai este rezultatul alegerilor personale, ci este modelată de medii alimentare nocive, dominate de produse ultraprocesate și fast-food bogate în zaharuri, amidon modificat, sare, grăsimi nesănătoase și aditivi. Aceste produse au invadat magazinele și chiar școlile, în timp ce industria alimentară și a băuturilor dispune de o putere fără precedent de a viza tinerii prin marketing digital.

O anchetă globală realizată anul trecut de UNICEF prin platforma U-Report, la care au participat 64 000 de tineri între 13 și 24 de ani din peste 170 de țări, a arătat că 75% dintre respondenți își aminteau că au văzut în ultima săptămână reclame la băuturi zaharoase, gustări sau fast-food, iar 60% declarau că aceste reclame le-au crescut dorința de a consuma respectivele produse. Chiar și în țările afectate de conflicte, 68% dintre tineri au raportat același tip de expunere.

Costuri uriașe dacă nu se intervine

Fără măsuri de prevenire a supraponderalității și obezității la copii, statele se confruntă cu consecințe sanitare și economice majore. În Peru, de exemplu, costurile legate de problemele de sănătate asociate obezității ar putea depăși 210 miliarde de dolari. La nivel mondial, până în 2035, supraponderalitatea și obezitatea ar putea genera pierderi economice de peste 4 000 de miliarde de dolari anual.

Exemple de politici pozitive

Raportul evidențiază și exemple de bune practici guvernamentale. În Mexic, unde obezitatea la copii și adolescenți este foarte ridicată, iar băuturile zaharoase și alimentele ultraprocesate reprezintă 40% din aportul caloric zilnic, guvernul a interzis recent vânzarea și distribuirea acestor produse în școlile publice. Astfel, mediul alimentar a fost îmbunătățit pentru peste 34 de milioane de copii.

Recomandările UNICEF

Pentru a transforma mediile alimentare ale copiilor și a le oferi acces la o nutriție adecvată, UNICEF solicită guvernelor, societății civile și partenerilor să acționeze de urgență prin:

• implementarea unor politici cuprinzătoare privind etichetarea, restricțiile de marketing, taxele pe alimente nesănătoase și subvențiile pentru produse nutritive;
• inițiative sociale și de schimbare comportamentală, care să ofere familiilor instrumente pentru a cere un mediu alimentar sănătos;
• interzicerea distribuției și vânzării de alimente ultraprocesate și marketingul acestora în școli;
• garanții ferme împotriva interferenței industriei alimentare în elaborarea politicilor publice;
• consolidarea programelor de protecție socială pentru a combate sărăcia și a îmbunătăți accesul familiilor vulnerabile la alimente nutritive.

Situația din Republica Moldova

Cu referire la Republica Moldova, UNICEF nu oferă date statistice detaliate în ultimul raport privind prevalența obezității la copii, însă atrage atenția asupra mediului alimentar nesănătos și a vulnerabilității crescânde a minorilor în fața marketingului agresiv. În același timp, din 21 august 2025, Codul Serviciilor Media Audiovizuale din Republica Moldova a fost completat cu noi prevederi care obligă furnizorii de servicii media să reducă expunerea minorilor la publicitatea pentru produse bogate în grăsimi, sare sau zahăr (HFSS). Mai mult, legea interzice explicit sponsorizarea de către deținătorii mărcilor comerciale de produse HFSS a programelor audiovizuale destinate copiilor sub 12 ani, o măsură care ar putea marca un pas important în protejarea sănătății copiilor de influența marketingului agresiv.

Citește și: Dependența de alimente nesănătoase: Mai mult de jumătate din populația R. Moldova este supraponderală – Ceconsum

Așadar, astfel de reglementări nu sunt unice pentru Republica Moldova. În Franța, cadrul de reglementare combină legislația și autoreglementarea industriei: publicitatea pentru produse HFSS este interzisă în programele destinate copiilor sub 12 ani, iar sponsorizările acestor produse în emisiunile pentru copii sunt strict controlate. Cu toate acestea, restricțiile franceze depind parțial de respectarea codurilor de etică voluntare, spre deosebire de Republica Moldova, unde interdicțiile sunt prevăzute explicit în lege, inclusiv pentru sponsorizarea programelor pentru copii de către branduri HFSS. În acest context, prevederile din legislația Republicii Moldova aliniază țara unei tendințe europene tot mai ferme de protecție a copiilor împotriva publicității pentru alimente nesănătoase, dar cu un cadru legal mai clar și mai strict decât în unele state UE.

De asemenea, Regatul Unit va aplica din 2026 o interdicție a reclamelor pentru produsele HFSS la TV înainte de ora 21:00 și a publicității plătite online, în timp ce Irlanda interzice deja publicitatea HFSS în programele dedicate copiilor sau foarte populare printre minori. În Spania, un cod existent din 2005 reglementează aceste reclame, iar guvernul discută înăsprirea legislației. Alte țări, precum Danemarca, Suedia sau Portugalia, au introdus restricții parțiale sau coduri voluntare. În acest context, prevederile din Codul Serviciilor Media Audiovizuale al Republicii Moldova aliniază țara noastră unei tendințe europene tot mai ferme de protecție a copiilor împotriva publicității pentru alimente nesănătoase.

Suntem ceea ce mâncăm!