Somonul afumat: De ce trebuie să-l reducem din consum
Pentru că suntem încă în perioada sărbătorilor de iarnă, iar gospodinele se întrec în a găti tot felul de bucate festive, platforma CE Consum EU vă vorbește astăzi despre somonul afumat, un produs foarte popular în această perioadă, chiar dacă condițiile sale de creștere și respectiv calitatea acestuia trezesc multe semne de întrebare.
Proveniența somonului afumat: din Atlantic sau din Pacific?
Există somon sălbatic și de crescătorie, somon de Atlantic și somon de Pacific. Contrar a ceea ce s-ar putea crede, denumirea de „somon atlantic” nu corespunde unei origini geografice ci unei specii – Salmo salar. Acest tip de somon poate veni și din Marea Baltică sau coasta chiliană. În Europa, majoritatea somonului afumat se prepară din specia Salmo salar, fiind considerat cel mai gustos și cel mai potrivit pentru afumare. Dar a devenit atât de rar, din cauza pescuitului excesiv, încât este aproape întotdeauna pește de crescătorie, unde peștii sunt hrăniți de obicei cu făină de pește, ulei de peşte, soia modificată genetic. Ba mai mult, în astfel de ferme piscicole sunt des utilizate antibioticele pentru combaterea infecțiilor şi altor boli la care sunt susceptibili peștii. O altă îngrijorare este reprezentată de nivelul crescut de metale grele din somonul de crescătorie.
Somonul „Sălbatic” se găsește cel mai ușor în originea Pacificului (Oncorhynchus). Este un pește care se hrănește natural, fără îngrășare cu făină de pește. Dar care, la degustare, are o textură destul de fermă și uscată, nu întotdeauna apreciată de consumatori.
Vorbind despre originea somonului, distingem somonul roșu (Oncorhynchus nerka) și somonul argintiu (Oncorhynchus kisutch) pescuiți în Alaska. Sunt mai puțin grași și mai mici decât Salmo salar. În plus, carnea lor are uneori un gust pronunțat asociat cu o dietă bogată în hering, care nu atrage toți consumatorii.
Din motive de sănătate, aceste tipuri de somon sunt întotdeauna congelate înainte de procesare, ceea ce afectează calitatea produsului.
Somonul conține substanțe nocive pentru sănătate?
Da, există o serie de substanțe nocive în somon. Are legătură cu faptul că este un pește gras și un super prădător. Somonul se hrănește cu pești mai mici și astfel acumulează poluanți din ocean. Poate conține metalele grele precum plumbul, arsenul, dar și PCB-urile (Bifenilii policlorurați – poluanți organici persistenți asociați cu un risc mai crescut de cancer şi alte probleme de sănătate) sau dioxinele.
Somonul afumat poate fi contaminat cu listeria, o bacterie care poate provoca afecțiuni grave, mai ales la femeile însărcinate și la persoanele cu un sistem imunitar scăzut. Aceste persoane ar trebui să evite somonul afumat rece, deoarece temperaturile reci cresc rata de dezvoltare a acestei bacterii.
Poluanții se găsesc în principal în piele și grăsimile vizibile. Un studiu din 1991 a arătat că îndepărtarea pielii de pe somon poate reduce riscul expunerii la contaminanți. Așadar, deși este puțin probabil să provoace probleme de sănătate, este mai sănătos să îndepărtezi pielea de pe somon.
Somonul care se vinde în R. Moldova
De exemplu, acest produs pe care îl vedeți în imagine și care se găsește pe rafturile magazinelor Linella conține somon Salmo salar, despre care am scris chiar la începutul articolului. Din cauza pescuitului excesiv, această specie de somon este aproape întotdeauna pește de crescătorie, unde peștii sunt hrăniți de obicei cu făină de pește, ulei de peşte, soia modificată genetic. Ba mai mult, în astfel de ferme piscicole sunt des utilizate antibioticele pentru combaterea infecțiilor şi altor boli la care sunt susceptibili peștii. O altă îngrijorare este reprezentată de nivelul crescut de metale grele din somonul de crescătorie.
Un mic sfat înainte de a merge la magazin
Ar fi bine să încercați să reduceți puțin consumul de pește, în cazul dat – de somon, și să variați speciile, pentru a prezerva speciile, dar și a nu pune în pericol sănătatea voastră și a copiilor voștri. Mai ales în R. Moldova, unde nu prea poți găsi somon de calitate.
Articol realizat de Elena Robu
Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].