Aromele din alimente: între natural și artificial. Ce trebuie să știe consumatorii

Biscuiți, băuturi răcoritoare, iaurturi, produse de patiserie sau feluri gata preparate – toate pot conține arome. Aceste ingrediente, adăugate pentru a da gust sau miros alimentelor, sunt omniprezente pe rafturile magazinelor. Dar cât de naturale sunt, de fapt, aceste arome? Și respectă producătorii regulile de etichetare care ar trebui să ne protejeze de înșelăciune?

Ce este, de fapt, o „aromă”?

Conform legislației europene, aromele sunt substanțe sau preparate adăugate alimentelor pentru a le oferi un gust sau un miros specific. Acestea pot proveni din surse naturale, cum ar fi plantele, fructele sau condimentele (ex. ulei esențial de mentă, extract de vanilie), dar și din procese chimice de sinteză, care reproduc mirosul sau gustul natural, dar fără a proveni din materia primă respectivă.

De exemplu, vanilina, substanța care dă gustul de vanilie, poate fi extrasă din păstaia de vanilie – caz în care este naturală – sau obținută pe cale sintetică din lignină (un produs secundar rezultat din procesul de obținere a celulozei) ori alte surse petroliere.

Ce înseamnă „aromă naturală” și cum o recunoaștem?

Etichetarea aromelor este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor. Pentru ca o aromă să fie numită „naturală”, trebuie să îndeplinească criterii stricte:

• „Aromă naturală de X” – cel puțin 95% din componenta aromatizantă provine din sursa X (ex. „aromă naturală de lămâie” – extrasă în proporție de minimum 95% din lămâie);
• „Aromă naturală de X cu alte arome naturale” – aroma principală este cea de X, dar mai puțin de 95% provine din această sursă;
• „Aromă naturală” – gustul nu corespunde neapărat sursei din care a fost obținută (ex. aromă cu gust de măr obținută din alte fructe).

Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, aroma nu poate fi etichetată ca „naturală”.

Citește și: Uniunea Europeană interzice opt arome de fum pentru siguranța consumatorilor – Ceconsum

De ce este importantă etichetarea corectă?

Eticheta produsului trebuie să informeze clar consumatorul asupra naturii și originii aromelor folosite. În Franța Direcția Generală pentru Concurență, Consum și Reprimarea Fraudelor (DGCCRF) a desfășurat în 2023 o amplă anchetă națională cu scopul de a verifica compoziția și etichetarea aromelor, dar și detectarea eventualelor fraude. Rezultatul: 294 de unități controlate, 136 de produse analizate în laborator, iar aproape un sfert dintre ele (23%) s-au dovedit neconforme. De asemenea, în aproape 40% dintre unitățile verificate, existau nereguli sau ambiguități de etichetare, cum ar fi:

• denumiri înșelătoare precum „aromă de struguri” în loc de „aromă naturală de struguri”;
• produse care se numesc „iaurt cu vanilie” dar conțin doar arome de sinteză, fără vanilie reală;
• folosirea de ingrediente „alibi”, cum ar fi o cantitate simbolică de migdale, completată de aromă sintetică de migdală amară;
• traduceri confuze: termenul “identic-natural” folosit pentru a desemna o aromă sintetică folosită în băuturi;
• absența aromelor din lista ingredientelor sau ordinea incorectă a acestora.

În același timp, analizele de laborator au arătat că multe produse nu respectă standardele legale sau induc consumatorul în eroare:

• arome declarate „naturale” conțin compuși sintetici, cum ar fi o „aromă naturală de cocos” care includea molecule artificiale;
• produse „bio” (ecologice) care conțin vanilină de sinteză – contrar regulilor stricte privind utilizarea exclusivă a aromelor naturale în alimentele certificate;
• prezența unor substanțe interzise, precum coloranți (caramel, dioxid de titan) sau aditivi nedeclarați (acid citric, dioxid de siliciu);
• doze depășite ale substanțelor aromatice sau valori diferite față de cele declarate pe etichetă;
• produse vândute sub denumiri false: o „apă de trandafir” care conținea doar apă și aromă sintetică de trandafir.

Citește și: 7 ingrediente din produsele alimentare de evitat, dacă ții la sănătatea ta – Ceconsum

Caz special: băuturile răcoritoare

Un segment aparte al anchetei a vizat limonadele și băuturile carbogazoase aromatizate. Rezultatele au fost îngrijorătoare: din 34 de unități verificate, 9 au prezentat nereguli, iar din 18 băuturi analizate, 14 erau neconforme. Cele mai frecvente probleme s-au referit la etichetare incompletă sau eronată; lipsa trasabilității ingredientelor; utilizarea de aditivi neautorizați; practici comerciale înșelătoare (de exemplu, o limonadă declarată „cu lămâie” conținea și vanilină – o aromă care nu provine din lămâie).

Produsele bio, și ele cu probleme

Chiar și în segmentul produselor ecologice, unde regulile sunt și mai stricte, au fost găsite nereguli la 3 din 10 produse analizate. Unele etichete omiteau menționarea unor ingrediente precum apa sau glicerina, iar altele induceau în eroare privind originea naturală a aromelor folosite.

Ce măsuri au fost luate

În urma anchetei 49 de companii au primit ordine de conformare, 10 dosare penale au fost înaintate, 60 de unități au fost avertizate oficial.

În total, aproape o cincime dintre întreprinderi erau în situație de neconformitate. Majoritatea au corectat ulterior etichetarea sau formula produselor – semn că, uneori, neregulile provin din necunoașterea detaliilor legislației, dar alteori pot fi intenționate, pentru a da impresia de „natural” sau „premium”.

Ce putem învăța din această anchetă

🔹 Citiți cu atenție eticheta – dacă scrie doar „aromă” fără precizarea „naturală”, cel mai probabil este de sinteză.
🔹 Nu vă lăsați induși în eroare de imagini – prezența unei felii de vanilie, căpșuni sau migdale pe ambalaj nu înseamnă că produsul conține ingredientul real.
🔹 Alegeți produse simple – cu ingrediente ușor de recunoscut, mai ales în cazul produselor pentru copii.
🔹 Verificați certificările bio autentice – acestea trebuie să fie însoțite de mențiunea „aromă naturală de X” pentru a fi conforme.

În Republica Moldova – ce ar trebui să ne preocupe

Deși ancheta DGCCRF a avut loc în Franța, lecțiile sunt universale. Și în Republica Moldova, multe produse importate sau locale pot folosi formulări ambigue pe etichetă, precum „arome identice naturale”, „gust de căpșună” sau „extract de fructe”, fără precizarea clară a originii. De aceea, educația consumatorului rămâne cheia: să știm ce citim și ce alegem.

De reținut: Aromele sunt omniprezente în alimentația modernă, dar nu toate sunt egale și nici transparente. Pentru a face alegeri informate, consumatorii trebuie să înțeleagă diferența dintre aromă naturală și aromă de sinteză, iar autoritățile – inclusiv cele din Republica Moldova – să continue controalele și armonizarea reglementărilor cu cele europene.

Suntem ceea ce mâncăm!