60% dintre ouăle provenite din gospodării particulare, testate în Franța, conțin PFAS. Unele depășesc de 40 de ori limitele admise
Ouăle provenite de la găinile crescute în gospodării particulare pot fi contaminate cu PFAS, substanțe chimice persistente cunoscute drept „poluanți eterni”. O investigație realizată de Radio France și rețeaua Ici a identificat aceste substanțe în 52 dintre cele 91 de probe de ouă analizate. În 23 de probe au fost depășite limitele de referință aplicabile. Cele mai ridicate concentrații au fost înregistrate în gospodării situate în zone afectate de poluarea mediului.
Ouăle din gospodăriile particulare, o posibilă sursă de expunere la PFAS
Ouăle provenite de la găinile crescute în curte sunt adesea considerate mai naturale și mai sănătoase decât cele din comerț. Totuși, modul de creștere a păsărilor nu garantează absența contaminanților chimici. Atunci când solul, apa sau mediul înconjurător sunt poluate, substanțele periculoase pot ajunge în hrană și, ulterior, în ouă.
O investigație realizată de celula de investigații a Radio France, împreună cu rețeaua de radio Ici, a urmărit să determine dacă PFAS — substanțe per- și polifluoroalchilate — pot contamina ouăle provenite de la găini crescute în aer liber.
Citește și: Ouă de găină preambalate: Neconformități pe eticheta produsului
În prima jumătate a anului 2026, au fost colectate 91 de probe de ouă din diferite regiuni ale Franței metropolitane. Aproximativ 50 de probe proveneau din gospodării particulare, iar circa 40 din exploatații avicole profesionale. Unele probe au fost recoltate din zone cunoscute pentru contaminarea cu PFAS, în timp ce altele proveneau din regiuni considerate, la momentul investigației, mai puțin expuse poluării.
Rezultatele sunt îngrijorătoare: 52 dintre cele 91 de probe au conținut cel puțin unul dintre cei patru compuși PFAS căutați, iar 23 de probe au depășit limitele de referință pentru siguranța alimentară folosite în investigație. Cea mai ridicată contaminare identificată în investigație a fost înregistrată într-o gospodărie din Haraucourt, departamentul Ardennes, unde familia care deține găinile desfășoară și activități horticole. Concentrația de PFAS din ouă a fost de aproximativ 40 de ori mai mare decât limita de referință utilizată în investigație. Este important de precizat că au fost analizate doar patru substanțe dintr-o categorie care cuprinde mii de compuși chimici. Prin urmare, rezultatele nu reflectă prezența tuturor PFAS care ar putea exista în probe.
Ce sunt PFAS și de ce ridică probleme pentru sănătate?
PFAS reprezintă o familie extinsă de substanțe chimice utilizate în numeroase aplicații industriale și produse de consum, datorită proprietăților lor de a respinge apa și grăsimile sau de a rezista la temperaturi ridicate. Aceste substanțe sunt întâlnite în diverse contexte industriale și de mediu, inclusiv în sol, apă și aer. Unele dintre ele se degradează foarte greu, pot persista mult timp în mediu și pot ajunge în lanțul alimentar.
Citește și: Ouă de găină preambalate: Neconformități pe eticheta produsului
În cadrul investigației au fost căutați patru compuși:
- PFOA — acid perfluorooctanoic, clasificat drept cancerigen pentru oameni de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului;
- PFOS — acid perfluorooctansulfonic, clasificat drept posibil cancerigen pentru oameni de aceeași agenție;
- PFNA — acid perfluorononanoic;
- PFHxS — acid perfluorohexansulfonic.
Pentru PFNA și PFHxS există, de asemenea, preocupări privind efectele asupra sistemului imunitar și alte posibile efecte asupra sănătății.
Riscurile diferă în funcție de compus, concentrație, durata expunerii și caracteristicile persoanei expuse. Identificarea unui PFAS într-un aliment nu înseamnă automat că acel aliment va provoca o boală. Totuși, contaminarea alimentelor constituie o problemă de sănătate publică atunci când expunerea este semnificativă sau repetată.
Ce se întâmplă când ouăle depășesc limitele admise?
Potrivit investigației, dintre cele 52 de probe în care au fost detectate PFAS, numai patru proveneau din exploatații profesionale. Una dintre acestea depășea limitele de referință. În cazul unei exploatații comerciale, depășirea limitelor aplicabile poate conduce la interzicerea comercializării ouălor, în condițiile prevăzute de legislație și de măsurile autorităților competente.
În gospodăriile particulare, situația este diferită: proprietarii consumă, de regulă, propriile ouă, iar intervenția autorităților poate fi mai dificilă. Cu toate acestea, atunci când contaminarea este confirmată, recomandarea autorităților sanitare poate fi de a evita consumul ouălor respective.
Pentru gospodăriile afectate pot fi necesare măsuri de reducere a expunerii, însă acestea trebuie adaptate sursei de contaminare. Dacă problema provine din sol, simpla schimbare a hranei păsărilor poate să nu fie suficientă. În mod similar, utilizarea unei surse de apă contaminate poate menține expunerea chiar dacă alte condiții de creștere sunt îmbunătățite.
Ce ar trebui să rețină consumatorii?
Scriam anterior pe Platforma CE CONSUM EU că în cultura românească, ouăle „de la țară”, adesea cumpărate de la piață, de la așa-numitele „băbuțe” sau de la rude din mediul rural, sunt considerate sinonime cu naturalul, sănătosul și gustul autentic. Imaginea unei găini care ciugulește liber prin curte evocă o legătură cu tradiția și cu un mod de viață mai simplu și, poate, mai „curat”. Totuși, în spatele acestei percepții idealizate se pot ascunde o serie de riscuri și necunoscute, pe care mulți consumatori le ignoră. În acest articol am detaliat subiectul – Ouăle „de la țară” – între tradiție și riscuri: Ce trebuie să știe consumatorii înainte de a cumpăra
Ouăle de gospodărie pot avea gustul copilăriei, dar vin și cu o serie de riscuri pe care consumatorii trebuie să le cunoască. Alegerea între ouăle din comerț și cele de „la țară” nu ar trebui să fie una emoțională, ci una informată. Platforma CE CONSUM EU încurajează transparența, educația alimentară și spiritul critic în fața produselor care ne ajung în farfurie.
Suntem ceea ce mâncăm!
