Acțiuni de luptă anti-risipă alimentară în supermarketurile din Franța: Idei pentru Moldova

Când ne comparăm cu alte țări dezvoltate, precum Franța, Germania sau Italia, e bine să ne comparăm în toate domeniile, inclusiv cel al legislației. Franța de exemplu este un pionier când vorbim despre inițiative legislative în Europa și în lume. Această țară vine cu idei revoluționare care ar putea contribui esențial la schimbarea economiei mondiale și viitorului nostru, în general.

În Franța, legea anti-risipă pentru o economie circulară, în vigoare din 10 februarie 2020 prevede: renunțarea la plasticul de unică folosință, informarea mai bună a consumatorului, lupta împotriva deșeurilor și pentru reutilizarea solidară, acțiuni împotriva uzurii planificate, producție mai eficientă. Acestea sunt provocările majore ale legii anti-risipă pentru o economie circulară. Textul răspunde direct la această provocare cu o ambiție puternică: de a transforma sistemul în profunzime.

Spații anti-risipă alimentară în supermarketuri

În fața acestor noi provocări, supermarketurile din Franța propun diferite soluții pentru a-i ajuta pe consumatori să risipească mai puțin. De exemplu, unele supermarketuri au amenajat sectoare pe care le numesc convențional ”anti-risipă”. Aceste spații sunt dedicate vânzării de produse susceptibile să fie aruncate, deși pot fi perfect consumate. Prețurile sunt destul de atractive. În aceste spații pot fi găsite produse ale căror termen de valabilitate expiră în două-trei zile, fructe și legume care, din cauza mărimei, formei, aparențelor, sunt de obicei aruncate sau produse alimentare cu data durabilității minimale aproape să fie depășită sau chiar depășită, dar care respectă exigențele de calitate ale produselor, conform normelor în vigoare. În pozele de mai jos aveți câteva exemple:

Statistici îngrijorătoare

La nivel global, 1,3 miliarde de produse alimentare sunt aruncate sau pierdute în fiecare an. La modul concret, asta înseamnă că o treime din hrana produsă pe întreaga planetă este aruncată în loc să fie consumată.

Potrivit statisticilor, Franța aruncă la gunoi în fiecare an 10 milioane de tone de alimente comestibile, o risipă estimată la o valoare totală de 16 miliarde de euro care ar fi putut fi folosită pentru a hrăni oamenii nevoiași.

În același timp, vorbim și despre o cantitate enormă de resurse naturale folosite pentru a asigura producerea, prelucrarea, conservarea și comercializarea tuturor acestor produse care sunt mai apoi risipite.

Numai în Europa, cantitatea de alimente risipite ar putea fi suficientă pentru a hrăni 1 miliard de oameni sau toți oamenii care suferă de malnutriție din întreaga lume.

Dincolo de problemele comerciale sau economice, risipa alimentară reprezintă o problemă socială și o amenințare pentru mediu.

De asemenea, risipă alimentară înseamnă și o risipă enormă de resurse naturale. În fiecare an, la nivel global, 28% din terenul agricol și 250 km³ de apă sunt folosiți pentru a produce alimente care vor ajunge … la gunoi.

În calitate de consumatori, cu toți am aruncat, cel puțin o dată, produse alimentare, mai ales din cauza termenului de valabilitate expirat. În unele țări, aceste cifre alarmante au determinat consumatorii să adopte o alimentație și un consum mai responsabile.

Însă pentru o luptă eficientă contra risipei alimentare, efortul trebuie depus mai ales la vârful lanțului alimentar, la nivelul marilor mărci care produc, comercializează și consumă cantități mari de alimente. Acestea includ supermarketuri, restaurante, cantine publice etc.

Legislația în Franța

Din 2013, legislația franceză a introdus numeroase măsuri pentru a descuraja risipa de alimente la diferite niveluri ale lanțului de producție.

Există în total 4 legi majore anti-risipă și anume:

• Pactul Național de Combatere a Risipei Alimentare: În vigoare din 2013, această lege este constituită din peste zece măsuri de reducere la jumătate a risipei alimentare până în 2025.
• Legea împotriva risipei alimentare care se referă în special la marii comercianți cu amănuntul. Îi încurajează să ia măsuri anti-risipă și să salveze articolele nevândute care sunt încă consumabile.
• Legea EGAlim: Această lege extinde deciziile inițiate de legea amintită mai sus la alimentația colectivă și industria alimentară. Ideea este de a încuraja jucătorii din sector să doneze alimente către asociații pentru o mai bună gestionare a surplusului de alimente în loc să le arunce.
• Legea anti-risipă pentru o economie circulară (cunoscută sub numele de „legea AGEC”): Semnată în 2020, această lege își propune să ajute gospodăriile să adopte obiceiuri bune de consum, cum ar fi cumpărarea de alimente în vrac.

Cum să evităm risipa de alimente acasă?

În cele ce urmează, vă oferim câteva sfaturi pe care le puteți adopta acasă pentru a ajuta la combaterea risipei alimentare:

• Programați din timp preparatele săptămânii cu rețete anti-risipă în meniu care să valorizeze resturile de mâncare și legumele ofilite.
• Cumpărați în funcție de nevoile dvs. pentru a evita să cumpărați mai mult decât aveți nevoie;
• Afișați produsele care sunt perisabile sau au o dată de expirare scurtă într-un loc vizibil din bucătărie;
• Prelungiți durata de valabilitate a produselor alimentare luând măsurile de ambalare adecvate;
• Cumpărați în vrac pentru a limita consumul excesiv;

Concluzii:

Risipirea alimentelor este o problemă socială destul de prezentă în întreaga lume cu consecințe grave asupra sănătății umane și asupra mediului.

Dar trebuie recunoscut faptul că, la diferite niveluri, și în diferite țări, mentalitățile s-au schimbat mult și se pun în aplicare idei noi pentru a lupta împotriva risipei alimentare, atât prin legislație, cât și de către actorii din sectorul agroalimentar.

Participarea la această luptă prin adoptarea de bune obiceiuri alimentare și sprijinirea inițiativelor anti-risipă ar fi o modalitate excelentă de a vă aduce aportul la schimbarea mentalităților.

În plus, ar fi binevenit că autoritățile competente din Republica Moldova să se preocupe în special de transformarea economiei lineare într-o economie circulară, care în sectorul alimentar are o aplicație mai mult decât pertinentă!

Articol realizat de Elena Robu

„Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Platformei CE CONSUM EU și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene”.