Atenție : Suplimentele alimentare nu sunt un panaceu

Antistres, preparate pentru slăbit, anti-oboseală… Sunt disponibile peste tot, oamenii au acces liber la ele, o grămadă de reclame pe rețele sociale și pe internet. Vorbim despre suplimentele alimentare care și-au făcut reputația de a fi produse inofensive pentru sănătatea umană. Dar este oare așa cu adevărat ?

Suplimentele alimentare nu sunt medicamente

În Republica Moldova, supravegherea şi controlul suplimentelor alimentare plasate pe piaţă se efectuează de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Susține Platforma CE CONSUM EU printr-o donație

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 538/2009 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind suplimentele alimentare, etichetarea, prezentarea şi publicitatea suplimentelor alimentare nu trebuie să includă afirmaţii directe sau care să sugereze că un regim alimentar variat şi echilibrat nu poate asigura cantităţi adecvate de nutrimente în general.

De asemenea, etichetarea, prezentarea şi publicitatea nu trebuie să atribuie suplimentelor alimentare proprietăți de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor la om şi nici să invoce asemenea proprietăți.

Cu alte cuvinte, dacă ați dat peste publicitate care vorbește despre suplimente alimentare care previn, tratează, vindecă boli la om – să știți ca acest lucru contravine cadrului legal din R. Moldova. Iar autoritatea împuternicită cu controlul asupra executării hotărârii amintite mai sus este Ministerul Sănătății.

Ar trebui să renunțăm la suplimentele alimentare ?

Trebuie să știți că suplimentele alimentare conțin aditivi alimentari, arome şi auxiliari tehnologici autorizați spre utilizare în scopul alimentației umane. Dintre aceste substanțe, unele sunt periculoase pentru sănătatea umană, cum ar fi de exemplu dioxidul de titan – E 171, interzis în produsele alimentare de pe piața Uniunii Europene, pentru că nu mai este sigur pentru sănătatea umană și posibil cancerigen.

Un studiu recent al Direcției generale concurență, consum și prevenirea fraudei din Franța a stabilit că 60% din asemenea produse vândute online nu au respectat cadrul normativ și au folosit mențiuni de sănătate sau nutriționale nefondate.

Agenția națională de securitate sanitară din Franța (ANSES) explică: ”consumatorul crede în mare parte în promisiunile publicitare, fie că-i va asigura o îmbunătățire a sănătății, a performanței sau pur și simplu se va simți mai bine datorită unui produs a cărui compoziție este diferită de cea a alimentelor obișnuite”. Dar nutriționiștii nu încetează să insiste asupra faptului că deficitul de nutrienți este destul de rar dacă adoptăm o alimentație adecvată și variată.

Ce trebuie să mai știți este că suplimentele alimentare pot avea și efecte toxice, în caz de supradoză sau a supraconsumului (depășirea dozei sau utilizarea mai multor suplimente concomitent).

ANSES avertiza în 2020 împotriva consumului de suplimente alimentare care ar putea perturba răspunsul imunitar. „Salcia, dulcea de luncă, harpagophytum, turmericul, echinacea, mesteacănul, plopul, lemnul dulce… pot perturba apărarea naturală a organismului interferând în special cu apărarea inflamatorie, de altfel mecanisme utile pentru combaterea infecțiilor și, în special, împotriva Covid-19.

De asemenea, există interacțiuni posibile între substanțele conținute în anumite suplimente și medicamente.

În orice caz, este bine să nu plasăm toate suplimentele în aceeași barcă sau să nu generalizăm și să spunem că toate sunt rele.

Pur și simplu amintim aici că nu vorbim despre produse care nu prezintă niciun pericol pentru sănătate și că utilizarea lor se bazează pe o prescripție medicală și nu pe o abordare individuală neinformată.

Și dacă dumneavoastră simțiți necesitatea de a recurge la suplimente alimentare (dacă de exemplu vă simțiți obosit odată cu sosirea iernii sau calitatea somnului lasă de dorit) nu ezitați să discutați cu medicul sau cu farmacistul dumneavoastră.