Copiii din Republica Moldova, între subponderalitate și obezitate: ce arată cele mai noi date OMS

Republica Moldova a fost inclusă în runda a șasea (2022–2024) a Inițiativei Europene de Supraveghere a Obezității Infantile (COSI), coordonată de Organizația Mondială a Sănătății. Studiul, desfășurat în 48 de țări europene, oferă o imagine complexă asupra stării nutriționale a copiilor și reprezintă una dintre cele mai credibile surse de date privind evoluțiile obezității și subponderalității în rândul minorilor.

Pentru Republica Moldova, rezultatele arată o situație relativ favorabilă în raport cu media europeană, dar marcată de dezechilibre interne și de tendințe care necesită intervenții urgente.

Ce arată datele despre copiii de 7 ani din Republica Moldova

1. Supraponderalitate (inclusiv obezitate)

• Băieți: 20,1%
• Fete: 6,8%

Diferența foarte mare între genuri este una dintre cele mai relevante constatări din raport. Băieții moldoveni sunt de trei ori mai afectați de excesul ponderal decât fetele, un indicator ce sugerează influențe comportamentale și alimentare distincte.

2. Obezitate

• Băieți: 3,7%
• Fete: 4,3%

În ceea ce privește obezitatea propriu-zisă, proporțiile sunt similare între cele două grupuri. Fetele depășesc ușor băieții, ceea ce arată că deși băieții acumulează mai frecvent kilograme în plus, formele severe de obezitate afectează proporțional și fetele.

3. Subponderalitate

• Băieți: 4,3%
• Fete: 4,1%

Subponderalitatea persistă în Moldova la niveluri mai ridicate decât în multe alte state europene. Este o realitate mai puțin discutată, dar care indică o problemă structurală: acces inegal la alimentație de calitate, lipsa unei rutine alimentare echilibrate și un consum redus de produse nutritive.

Republica Moldova în context european

Datele OMS poziționează Moldova printre țările cu prevalențe scăzute ale obezității infantile. Suntem parte dintr-un grup în care mai intră Portugalia, Estonia, Lituania sau Polonia.

Totuși, comparând rundele anterioare ale studiului, se observă un trend moderat crescător în indicatorii de supraponderalitate și obezitate. Această creștere este similară cu tendințele regionale și reflectă:

• creșterea consumului de alimente ultraprocesate,
• expunerea tot mai mare la marketing alimentar agresiv,
• scăderea nivelului de activitate fizică,
• structuri familiale tot mai ocupate, cu mese improvizate sau neregulate.

O dublă povară nutrițională: un fenomen ignorat în dezbaterea publică

Una dintre particularitățile Moldovei este coexistența subponderalității cu excesul ponderal.

În timp ce unele familii se confruntă cu un consum exagerat de produse dulci, snackuri și fast-food, alții au dificultăți în a asigura copiilor mese diversificate și nutritive. Această dublă realitate arată că politicile publice trebuie să abordeze simultan:

• calitatea alimentației,
• accesibilitatea produselor sănătoase,
• educația nutrițională în școli,
• sprijinul pentru familiile vulnerabile.

Ce înseamnă aceste date pentru părinți

Pentru părinții din Republica Moldova, raportul OMS vine cu câteva semnale clare:

• este esențială verificarea etichetelor pentru a reduce consumul de zahăr, aditivi și calorii goale;
• copiii trebuie încurajați să aibă mese regulate, bogate în proteine, legume și cereale integrale;
• băuturile îndulcite și produsele ultraprocesate trebuie consumate cât mai rar;
• activitatea fizică zilnică este la fel de importantă ca alimentația.

Pe platforma „Ce consum eu”, discutăm frecvent despre influența produselor procesate asupra sănătății copiilor. Datele OMS confirmă încă o dată că alegerile din coșul de cumpărături au un impact direct asupra sănătății viitoare a copilului.