Criza alimentară: Ce măsuri pot fi luate pentru stoparea creșterii prețurilor, inclusiv în R. Moldova

Ulei, cereale, carne, produse lactate, fructe, legume… De la începutul invaziei ruse în Uraina prețurile la produsele alimentare au explodat și continuă să crească, cu intensități diferite în diferite țări. În R. Moldova, prețurile pur și simplu au luat-o razna.

În fața acestei crize istorice, țările din Uniunea Europeană caută să ia cele mai bune decizii pentru a asigura populația cu acces la hrană, la produse alimentare, inclusiv care să nu fie dăunătoare pentru sănătate și pentru mediul înconjurător.

La sfârșitul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri „de susținere a producției agricole”: cultivarea terenurilor agricole neutilizate – cu posibilitatea de utilizare a pesticidelor, ajutor pentru fermieri în obținerea de îngrășăminte și amânarea obiectivelor europene de reducere a pesticidelor și o creștere a suprafețelor de culturi ecologice.

Atâtea „soluții pe termen scurt care vor periclita în cele din urmă securitatea alimentară globală și vor accelera colapsul biodiversității și schimbările climatice”, au denunțat șase mari ONG-uri internaționale, printre care Greenpeace sau Action Against Hunger, imediat după ce aceste măsuri au fost luate la nivel de UE.

Speculații și măsuri „contraproductive”

„Explozia prețurilor la alimente nu se datorează atât unei probleme de producție, cât mai degrabă unor răspunsuri contraproductive din partea statelor”, sunt de părere reprezentanții asociațiilor de mediu.
Desigur, Ucraina, „grânarul Europei”, va avea o roadă mai mică decât de obicei: conform estimărilor, producția de porumb și grâu a țării va scădea cu 53% și, respectiv, cu peste o treime în 2022. De asemenea, recoltele slabe se profilează în Statele Unite ale Americii sau Brazilia, din cauza schimbărilor climatice.

„Reducerile de producție sunt foarte reale, dar nu sunt corelate cu creșterea prețurilor, pentru că avem suficiente stocuri la nivel global”, susțin ONG-urile. Criza este legată în principal de piețele alimentare. Cu alte cuvinte, anticipând o creștere a prețurilor, mulți agenți de bursă investesc masiv în produse alimentare… provocând astfel o creștere a prețurilor. Pe piaţa grâului din Paris, 72% dintre cumpărători erau speculatori care umflă artificial prețul cerealelor.

O altă cauză identificată de ONG-uri: „Multe țări au luat măsuri, logice din punct de vedere național, dar complet contraproductive pe plan internațional”. China stochează masiv porumb și grâu, India, al doilea mare producător de grâu din lume, anunța anterior că va înceta exporturile de cereale. Până în mai 2022, cel puțin 18 țări au implementat restricții sau interdicții asupra exporturilor lor alimentare.

„De 50 de ani construim un sistem alimentar globalizat care ne face pe toți foarte dependenți”. Răspunsurile unilaterale și necoordonate ale statelor se numără printre principalii factori din spatele creșterii prețurilor. În 13 ani, lumea a trecut prin trei crize alimentare majore, în 2008, 2011 și 2020, provocând foamete și revoltă în cele mai vulnerabile țări.

„60 de ani de politică în favoarea agriculturii industriale nu au prevenit crizele alimentare și nu au oprit foamea în lume”, susține Elyne Étienne, Asociația Prietenii Pământului. Agro-industria este un model care funcționează prost: este foarte dependentă de substanțe chimice, petrol, investiții masive și produce multiple daune ecologice și sociale.

„Agro-ecologia poate hrăni lumea”

„Agro-ecologia poate hrăni lumea”, insistă Elyne Étienne, citând mai multe studii științifice. „La nivel european este foarte posibil acest lucru, prin reducerea risipei și mai ales prin scăderea consumului nostru de carne”, adaugă Laure Ducos, de la Greenpeace. ”Ar fi suficient ca o treime din cerealele produse pentru hrănirea animalelor să fie „redistribuite” pentru consumul uman pentru a compensa scăderea exporturilor ucrainene”.

Aproape 20 de asociații de mediu de nivel internațional au publicat, încă în luna martie, o serie de propuneri alternative „pentru a răspunde consecințelor războiului”. „Aceste măsuri necesită un curaj politic semnificativ, dar sunt necesare pentru a evita ce e mai rău”, susțin asociațiile.

Iată câteva dintre ele:

• Este urgent să se pună în discuție motivele dependenței anumitor țări de importul de cereale (26 de țări sunt dependente în proporție de peste 50% de grâul ucrainean și rusesc) și, prin urmare, să se revizuiască politicile comerciale și politicile de ajutor, care nici nu au evitat crizele și nici nu au permis acestor țări să obțină o mai mare autosuficiență alimentară.

• Este urgent să fie abordate defectele sistemului agricol și alimentar la nivel global și să fie stimulată o adevărată dinamică internațională, oferind statelor capacități politice, financiare și comerciale de a face din suveranitatea alimentară scopul principal al politicilor lor agricole.

• Instaurarea unui moratoriu asupra utilizării și prelucrării produselor alimentare agricole pentru uz nealimentar, cum ar fi biocombustibilii sau culturile dedicate metanizării.

• Supravegherea inițiativelor de investiții agricole, cum ar fi FARM, care vizează țările în curs de dezvoltare, astfel încât acestea să participe la transformarea agroecologică a sistemelor alimentare agricole locale bazate pe producători locali și nu în beneficiul câtorva multinaționale.

• Europa trebuie să impulseze tranziția sistemelor sale alimentare pentru a reduce drastic utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor sintetice, precum și a importurilor de hrană pentru animale. Ieșirea din aceste dependențe necesită o mai mare sobrietate în agricultură și asumarea de a produce mai puțină carne (respectiv s-ar consuma mai puține resurse) pentru a satisface nevoile noastre alimentare.

• Controlul prețurilor la cereale pentru a preveni speculațiile și pentru a permite populațiilor și crescătorilor deopotrivă să se aprovizioneze la prețuri a căror creștere ar fi legată exclusiv de creșterea unică a costurilor de producție a cerealelor (legată în special de creșterea prețurilor la îngrășăminte).

• Interzicerea utilizării produselor agricole în producerea de biocombustibili, pe o perioadă de cel puțin doi ani.

• Stabilirea unei taxe pe profiturile producătorilor de îngrășăminte sintetice și pesticide și ale comercianților de cereale și produse de origine animală care să fie direcționată pentru finanțarea măsurilor de sprijinire a fermierilor și sprijinirea tranziției acestora spre o agricultură ecologică.

• A solicita statelor membre care produc cea mai mare cantitate de carne și produse lactate să reducă din producție (porci și păsări în special), să facă această producție mai puțin dependentă de importurile de hrană pentru animale. O reducere imediată cu 8% a utilizării cerealelor pentru hrana animalelor în Uniunea Europeană ar economisi 13 milioane de tone de grâu și ar compensa astfel un deficit de 50% al exporturilor de grâu din Ucraina.

• Înscrierea obiectivului de 25% suprafață agricolă utilă în agricultura ecologică până în 2030 în legislația europeană pentru a face din aceasta un obiectiv obligatoriu pentru statele membre.

• Consolidarea sprijinului financiar și accelerarea dezvoltării metodelor de producție agricolă (de exemplu ecologică) care sunt mai puțin dependente de importurile de îngrășăminte și pesticide sintetice, petrol, mașini agricole, robotică și software.

Un articol semnat de Elena Robu

Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].