Fructele, în topul produselor cu reziduuri de pesticide. Ce arată raportul ANSA
Pesticidele nu mai sunt de mult o temă abstractă, rezervată laboratoarelor sau politicilor agricole. Ele sunt, în mod real, parte din alimentația noastră zilnică. Întrebarea esențială nu este dacă există, ci în ce cantitate și cu ce efecte asupra sănătății.
Raportul publicat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) pentru anul 2025 privind monitorizarea reziduurilor de pesticide în produsele alimentare de origine vegetală oferă o imagine, pe alocuri, îngrijorătoare asupra nivelului de contaminare a alimentelor consumate zilnic în Republica Moldova. Au fost analizate 631 de probe de produse alimentare de origine vegetală – atât autohtone, cât și din import. La nivel general, datele par liniștitoare: 95,8% dintre probe sunt conforme, iar doar 4,2% depășesc limitele maxime admise.
La prima vedere, procentul de neconformitate pare redus. Însă analiza detaliată arată o realitate mai complexă. Conform nu înseamnă lipsit de pesticide. Dimpotrivă, majoritatea produselor analizate conțin reziduuri – uneori chiar combinații de mai multe substanțe active.
Alimentele cu cele mai ridicate niveluri de reziduuri de pesticide
Fructele se află în topul produselor cu reziduuri de pesticide. Datele arată că peste 84% dintre probe conțin astfel de substanțe, iar doar aproximativ 14% sunt complet curate. Merele, de exemplu, sunt aproape întotdeauna tratate, în timp ce caisele și prunele au înregistrat chiar depășiri ale limitelor admise. În unele cazuri, într-un singur fruct au fost identificate până la șase substanțe active diferite. În unele cazuri s-au detectat până la 6 substanțe active într-un singur fruct.
Situația este și mai complexă în cazul fructelor mici – căpșuni, struguri, afine sau mure. Acestea sunt printre cele mai sensibile la boli și dăunători, motiv pentru care sunt tratate frecvent. Raportul arată că unele probe conțin până la nouă substanțe active diferite, iar în cazul căpșunilor a fost identificată o depășire a limitei pentru Dimetoat. Practic, consumatorul nu este expus la un singur pesticid, ci la un „cocktail” de substanțe. Aceste produse sunt tratate intens deoarece sunt sensibile la dăunători și mucegai.
Legumele par, la prima vedere, mai sigure. Aproximativ 64% dintre probe nu conțin reziduuri detectabile. Totuși, există excepții relevante. Verdețurile – precum mărarul și pătrunjelul – au înregistrat depășiri ale limitelor admise pentru substanțe precum Clorpirifos și Prometrin.
Citește și: Alimente contaminate în farfuriile moldovenilor: pesticide și nitrați peste limitele legale în zeci de produse de consum curent
Cerealele prezintă un risc mai redus, dar nu inexistent. Aproximativ 8,6% dintre probe au fost neconforme, în special la grâu și ovăz, unde s-au depistat depășiri pentru substanțe precum Imidacloprid și Clorpirifos. Chiar dacă procesarea poate reduce parțial nivelul reziduurilor, expunerea rămâne relevantă.
Poate cea mai surprinzătoare categorie este cea a ceaiurilor și infuziilor din plante. Aproape 40% dintre probe au fost neconforme. Produse percepute ca fiind „naturale” sau chiar benefice pentru sănătate pot, în realitate, să conțină niveluri ridicate de pesticide.
Citește și: Ceai din Rusia cu pesticide: Ce riscuri ascund infuziile importate
În ceea ce privește substanțele identificate, raportul evidențiază frecvent insecticide și fungicide precum Acetamiprid, Boscalid sau Tebuconazol. Însă mai grav este faptul că au fost detectate și substanțe care nu mai sunt autorizate sau nu figurează în registrul oficial, inclusiv Clorpirifos. Această situație ridică semne de întrebare serioase privind controlul utilizării pesticidelor și respectarea reglementărilor.
Pentru consumatori, conceptul de „limită maximă admisă” poate crea o falsă senzație de siguranță. Aceste limite sunt stabilite pe baza unor modele teoretice și a „bunei practici agricole”, dar nu reflectă întotdeauna realitatea consumului zilnic. În special, ele nu iau în calcul efectul cumulativ al mai multor pesticide ingerate simultan.
Aceasta este, de fapt, marea problemă: expunerea combinată. Un consumator nu mănâncă doar un măr sau o porție de legume, ci un amestec de produse pe parcursul unei zile. Astfel, riscul real nu vine neapărat dintr-un produs individual, ci din acumularea mai multor substanțe în organism.
În acest context, responsabilitatea nu poate fi transferată exclusiv asupra consumatorului. Totuși, există câteva măsuri simple care pot reduce expunerea. Alegerea produselor sezoniere, diversificarea alimentației și evitarea consumului repetitiv al acelorași produse sunt pași importanți. Spălarea atentă a fructelor și legumelor ajută, dar nu elimină complet pesticidele, în special pe cele sistemice.
Suntem ceea ce mâncăm!
