Publicitate „toxică” pe troleibuze din Chișinău: când marketingul devine problematic din perspectiva sănătății publice și a protecției consumatorilor

Reclama „Nu ai încăput în troleibuz? Vino la…” (un magazin de nutriție), afișată pe un troleibuz din Chișinău, a generat reacții puternice în mediul online. Și nu întâmplător. Într-o societate în care stigmatizarea corporală este deja larg răspândită, un asemenea mesaj nu doar că rănește, dar normalizează umilirea ca instrument de vânzare. Și nu e vorba doar de asta. Este un alt exemplu de lezare a drepturilor consumatorilor. Dar să le luăm pe rând.

Din punct de vedere conceptual, lucrurile sunt clare: avem de-a face cu un mesaj discriminatoriu. Orice comunicare care marginalizează sau ridiculizează o categorie de persoane — în acest caz, pe criteriul aspectului fizic — intră în această zonă. Dar reducerea discuției doar la discriminare ar fi insuficientă. Pentru că această reclamă nu este doar ofensatoare. Este și una problematică din perspectiva sănătății publice și a protecției consumatorilor.

1. Dieta – o falsă promisiune ambalată agresiv

Mesajul publicitar sugerează o soluție simplă pentru o problemă complexă: „nu ai încăput” → „vino și slăbește”. Realitatea științifică contrazice însă această logică simplistă. Dietele restrictive, promovate frecvent în astfel de campanii, nu reprezintă soluții durabile de scădere în greutate. Numeroase studii arată că majoritatea persoanelor care urmează diete hipocalorice recâștigă kilogramele pierdute într-un interval relativ scurt. Acest fenomen, cunoscut drept „efect yo-yo”, este asociat nu doar cu frustrare psihologică, ci și cu riscuri metabolice. În esență, vorbim despre un șoc impus organismului, nu despre o intervenție sănătoasă și sustenabilă.

Promovarea acestor „soluții rapide” în spațiul public nu este doar înșelătoare, ci și iresponsabilă. Pe Platforma CE CONSUM EU am scris în repetate rânduri că suplimentele alimentare nu sunt un panaceu. Trebuie să știți că suplimentele alimentare conțin aditivi alimentari, arome şi auxiliari tehnologici autorizați spre utilizare în scopul alimentației umane. Dintre aceste substanțe, unele sunt periculoase pentru sănătatea umană. În plus, dacă aveți o alimentație variată și echilibrată, nu aveți nevoie de suplimente alimentare sau vitamine care sunt și ele produse în laboratoare.

Citește și: De ce suplimentele de vitamine nu te ajută să trăiești mai mult

2. Obezitatea – o problemă reală, tratată superficial

Obezitatea și supraponderabilitatea sunt probleme acute în Republica Moldova, cu implicații serioase asupra sănătății publice: diabet, boli cardiovasculare, afecțiuni metabolice. Însă abordarea acestei probleme prin mesaje simpliste și stigmatizante este nu doar ineficientă, ci și contraproductivă.

Citește și: Dependența de alimente nesănătoase: Mai mult de jumătate din populația R. Moldova este supraponderală

Soluțiile reale sunt bine cunoscute: educație alimentară, politici publice coerente, acces la alimente de calitate, promovarea unui stil de viață activ. Niciuna dintre acestea nu se regăsește în sloganul promovat pe troleibuz. Mai mult, stigmatizarea persoanelor cu exces ponderal este demonstrată ca fiind un factor care descurajează adoptarea unor comportamente sănătoase. Cu alte cuvinte, astfel de reclame nu doar că nu ajută — ele pot agrava problema.

3. Unde sunt și ce fac autoritățile?

Poate cea mai gravă întrebare rămâne: cum a ajuns un astfel de mesaj pe un mijloc de transport public? Publicitatea difuzată în spațiul public ar trebui să respecte standarde minime de etică și legalitate. În mod normal, autoritățile locale, operatorii de transport și instituțiile responsabile de protecția consumatorilor ar trebui să filtreze conținutul care ajunge în aceste spații.

Faptul că o reclamă cu un mesaj evident discriminatoriu și potențial înșelător este expusă zilnic în fața a mii de oameni indică o disfuncționalitate în sistemul de protecție a consumatorului. Și aici nu vorbim despre o scăpare minoră, ci despre o lipsă de control sistemică.

4. Publicitatea nu este doar comerț. Este influență socială

Mai trebuie să înțelegem și un alt lucru : publicitatea nu vinde doar produse. Ea vinde idei, norme, percepții. În cazul de față, vinde rușine, presiune socială și soluții false. Ca societate, trebuie să ne întrebăm ce tip de mesaje acceptăm în spațiul public. Pentru că tolerarea unor astfel de derapaje creează un precedent periculos. Iar pentru consumatori, lecția este la fel de importantă: nu orice promisiune de pe un panou publicitar are acoperire reală. În special, atunci când vorbim despre sănătate.

Combaterea obezității nu începe cu rușinare. Și, cu siguranță, nu se termină cu o dietă-minune. Începe cu educație, empatie și politici publice corecte.

Suntem ceea ce mâncăm!