Sardină care e de fapt Hering: Consumatorii merită mai mult decât un răspuns steril de la ANSA 

O consumatoare a sesizat Platforma CE CONSUM EU cu referire la eticheta unui produs alimentar. Este vorba despre o conservă de pește cu denumirea ”Sardina în ulei”, dar care conține Hering 70%, după cum se poate vedea din imagine.

În acest caz, ca și în altele de altfel, Asociația de consumatori “Ce Consum Eu” a solicitat ANSA pentru o poziție oficială cu referire la conformitatea acestei etichete și în mod special dacă denumirea produsului respectă cerințele legale prevăzute de Legea 279/2017 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, dar și ale altor acte normative conexe. 

Sardina și heringul fac parte din aceeași familie biologică (Clupeidae), dar cadrul legal internațional și european distinge strict o „conservă de sardine” de o „conservă de produse de tip sardină”.

Pornind de la acest aspect, am solicitat Agenției să examineze conformitatea etichetei în ansamblul ei și mult mai specific – denumirea produsului, având în vedere că fiecare stat european are o listă de denumiri comerciale acceptate. De asemenea, cum sunt tratate aspectele ce țin de denumirea produsului care este în două limbi: în limba rusă și în limba română (dimensiunile fontului pentru înălţimea literei sunt diferite). 

Am rămas complet surprinși să constatăm că responsabilii ANSA au neglijat complet întrebările formulate de Asociație. În loc să analizeze conformitatea etichetei acestui produs, instituția a oferit un răspuns formal, steril și s-a limitat la citarea unor articole din Regulamentele europene, din legislația națională și la o concluzie care nu oferă nicio informație relevantă consumatorului: „În cazul în care denumirea SARDINA ÎN ULEI este prezentată cu o înălțime a caracterilor mai mică de 1,2 mm, aceasta constituie o neconformitate… Dacă înălțimea caracterelor este de cel puțin 1,2 mm, această cerință este respectată”.

”O instituție de stat care are, între altele, și misiunea de protecție a соnsumаtоrilоr în dоmеniul аlimеntаr, de fapt, își ignoră această misiune. Și atunci apare întrebarea firească: Cine mai protejeaza consumatorul în Republica Moldova de practici comerciale înșelătoare sau alt gen de neconformități?”, se întreabă retoric directoarea executivă a Asociației de consumatori ”Ce Consum Eu”, Elena Robu.

În aceste condiții tindem să credem că fie ANSA nu are competența profesională de a identifica o practică comercială înșelătoare, fie nu îi pasă deloc de consumatori.

Ce spun normele europene și internaționale despre conserve de sardină și de tip sardină

Misiunea normelor europene este tocmai prevenirea inducerii în eroare a cumpărătorilor când agenții economici folosesc pește similar biologic pentru a-l vinde sub denumirea celei mai populare specii.

1. Regulamentul (CEE) nr. 2136/89 al Consiliului European (modificat prin Reg. 1345/2008):

• Articolul 1bis: Definește, la subpunctul 1, că „conserve de sardine” sunt EXCLUSIV cele din Sardina pilchardus. Pe când heringul (Clupea harengus) este listat la subpunctul 2, lit. (c) ca specie din care se pot fabrica „conserve de produse de tipul sardine”.

• Articolul 7bis: Permite comercializarea produselor de tip sardină sub o descriere ce conține cuvântul „sardine” DOAR DACĂ acesta este alăturat în mod clar denumirii științifice a speciei și zonei geografice de captură (ex: „Sardine – Clupea harengus – Oceanul Atlantic”). De asemenea, regulamentul impune ca această descriere compusă să fie afișată într-un mod clar și distinct.

Este de menționat că Republica Moldova a lansat o comunicare strategică puternică privind transpunerea normelor europene. Regulamentul dat a fost transpus în HOTĂRÂREA Nr. 610 din 21-08-2023 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produse pescărești și de acvacultură. Asta ar presupune respectarea la nivel național a articolelor din regulamentul european menționate mai sus. Articolele 49, subpunctele 8 și 9, din HG Nr.610, dar și articolul 74 dispun condițiile în care sunt denumite conservele de sardine sau de tip sardine.

2. Standardul Codex Alimentarius (CODEX STAN 94-1981):

Standardul internațional pentru conserve de sardine și produse de tip sardină stipulează clar că denumirea produsului de tip sardină trebuie prezentată astfel încât să nu creeze confuzie. În toate cazurile unde se folosește un produs de tip sardină, eticheta trebuie să precizeze specia exactă lângă denumirea comercială dominantă.

Reglementările europene au creat categoria de „produse de tip sardină” tocmai pentru a proteja consumatorii, impunând comercianților să scrie clar pe fața ambalajului specia exactă (de exemplu „Sardine – Hering / Clupea harengus”). Atunci când un importator pune pe fațeta etichetei doar cuvântul SARDINA, iar autoritatea de stat ANSA nu oferă un răspuns pertinent pentru consumatori și nu ia măsuri pentru protecția consumatorilor, este evident că undeva există o mare problemă. Iar în toate astea perdant este bineînțeles consumatorul.

Diferența nutrițională dintre sardină și hering

Atât Sardina cât și Heringul sunt pești care nu ar trebui să lipsească din alimentația noastră, fiindcă sunt destul de interesanți din punct de vedere nutrițional. Ambele specii aparțin aceleiași familii (Clupeidae) și oferă un aport excelent de acizi grași Omega-3 (EPA/DHA), vitamina D, B12 și proteine de calitate. De asemenea, sunt excelente pentru inimă, creier și sistemul imunitar. În același timp, substituirea lor afectează direct valoarea nutrițională oferită consumatorului. Conserva de sardină (Sardina pilchardus) include peștele mic procesat integral cu tot cu oase (devenite moi și comestibile prin sterilizare), furnizând un aport mai mare de calciu (380–500 mg/100g) și fosfor. În schimb, bucățile de hering (Clupea harengus) oferă un aport substanțial mai redus de calciu (50–110 mg/100g), dar au conținut mai mare de Omega-3 și Vitamina D. Astfel, atunci când un cumpărător alege un produs etichetat drept „sardină” căutând o sursă concentrată de calciu pentru sănătatea osoasă, dar primește hering, acesta este prejudiciat nutrițional, dincolo de simpla inducere în eroare comercială.

”Îndemnul nostru este ca consumatorul să contribuie la propria sa protecție prin susținerea activității platformei CeConsumEu care și-a fixat drept misiune educarea unui consum transparent, responsabil, durabil și benefic sănătății publice. Aceasta ar influența atât transparența din partea autorităților de control, cât și din partea agenților economici care ar trebui să dea dovadă de mai multă responsabilitate și respect față de noi, consumatorii”, a conchis Elena Robu.

Suntem ceea ce mâncăm!