Soia, între aliment sănătos și risc endocrin: De ce este eliminată din cantinele școlare din Franța?

Într-un context în care alimentația copiilor devine o prioritate de sănătate publică, Franța ia o decizie radicală: soia va fi eliminată din meniurile cantinelor școlare. Totul a început cu Strasbourg și Toulouse, iar multe alte localități se aliniază avizului Agenției Naționale pentru Securitate Sanitară a Alimentației (ANSES), care, pe 24 martie 2025, a recomandat excluderea completă a alimentelor pe bază de soia din alimentația colectivă destinată copiilor.

Dar de ce această reacție aparent drastică față de un aliment considerat până de curând o alternativă sănătoasă la proteinele animale?

Soia și izoflavonele: beneficii sau pericole ascunse?

Soia este cunoscută pentru conținutul ridicat de proteine și este un ingredient de bază în dietele vegetariene și vegane. Însă, ceea ce o face specială — și în același timp controversată — este conținutul său ridicat de izoflavone, molecule naturale cu o structură similară estrogenilor umani (hormonii sexuali feminini).

Consumul în exces de izoflavone poate acționa ca un perturbator endocrin, cu efecte potențiale asupra sistemului hormonal, în special la copii și adolescenți. Problemele pot include dezechilibre hormonale și chiar riscuri pentru fertilitate, potrivit cercetărilor invocate de ANSES.

„Alimentele care conțin cele mai multe izoflavone sunt, fără excepție, cele pe bază de soia”, a subliniat agenția franceză. Deși aceste substanțe se regăsesc și în alte leguminoase, concentrația din soia este net superioară.

Cantinele școlare: teren sensibil pentru expunerea alimentară

ANSES a stabilit o valoare toxicologică de referință (VTR) — un prag de siguranță sub care se presupune că nu există niciun risc pentru sănătate. Dar aceste praguri au fost stabilite la un nivel de 100 de ori mai mic decât dozele la care s-au observat efecte reale, ceea ce a stârnit întrebări din partea producătorilor și nutriționiștilor.

Totuși, evaluările arată că în Franța:

• 76% dintre copiii între 3-5 ani care consumă soia depășesc aceste limite;
• 46% dintre copiii între 6-10 ani;
• 53% dintre fetele între 11-17 ani.

Iar datele folosite pentru aceste estimări provin din studii alimentare din 2014-2015 — ceea ce înseamnă că nivelul real de expunere ar putea fi chiar mai mare, ținând cont de popularizarea dietelor vegetariene în ultimii ani.

Industria alimentară, luată prin surprindere

Reacția industriei alimentare nu a întârziat să apară. Furnizorii, bucătarii și autoritățile locale și-au exprimat surprinderea față de caracterul brusc și radical al recomandării ANSES. Pe rețelele sociale, mulți au subliniat faptul că soia este folosită în alimentația umană în Asia de mii de ani, fără probleme de sănătate aparent evidente. Profesorul Catherine Bennetau-Pelissero, cercetătoare la Bordeaux Sciences Agro, crede că avizul strict al ANSES este, de fapt, o strategie menită să forțeze industria să-și revizuiască procesele tehnologice de producție. „De peste 30 de ani știm ce efecte are soia asupra sânilor și ciclului menstrual la femei”, afirmă ea. Problema nu este planta în sine, ci modul în care este procesată în Occident.

Tradiție versus industrie: de ce metodele asiatice sunt mai sigure

Rețetele asiatice tradiționale includ metode de preparare care reduc semnificativ izoflavonele — prin fermentare, fierbere și clătire. În schimb, industria alimentară occidentală nu clătește boabele de soia, ceea ce menține un nivel ridicat de izoflavone în produsul final.

Conform studiilor, variațiile pot fi uriașe:

• 111,7 mg de izoflavone per porție în boabele prăjite de soia;
• doar 0,2 mg în 30 ml de sos de soia fermentat.

Și totuși, niciun ambalaj alimentar nu afișează aceste valori, ceea ce lasă consumatorul fără repere clare.

Ce urmează? Diversificare și prudență

Până când industria alimentară va răspunde acestor recomandări prin ajustarea rețetelor și proceselor de fabricație, autoritățile locale din Franța iau măsuri preventive. De exemplu, rețeaua franciliană „Tables communes” a anulat comenzile de produse pe bază de soia și a început să caute alternative mai sigure, precum leguminoasele locale (linte, fasole, năut) sau cereale bogate în proteine (quinoa, hrișcă).

Recomandările Platformei CE CONSUM EU

• Citiți etichetele cu atenție, chiar dacă nu conțin informații despre izoflavone — cu cât un produs este mai procesat, cu atât e mai probabil să conțină aceste substanțe în cantități mari.
• Diversificați sursele de proteine vegetale: năut, linte, fasole, mazăre sunt alternative excelente.
• Nu demonizați soia în totalitate, ci căutați produse fermentate sau tradiționale asiatice, care au un profil mai sigur.
• Atenție sporită în alimentația copiilor și adolescenților, la care efectele hormonale pot avea impact pe termen lung.

Așadar, soia rămâne un aliment valoros, dar procesarea și consumul excesiv ridică semne de întrebare reale. Decizia Franței de a o interzice în cantinele școlare poate părea radicală, dar reflectă o tendință tot mai clară: siguranța alimentară trebuie să fie întotdeauna prioritară, mai ales când este vorba de copii.

Platforma CE CONSUM EU va continua să monitorizeze evoluția acestui subiect și să informeze consumatorii despre cele mai sigure alegeri alimentare.