Calitatea uleiului de măsline european, pusă sub semnul întrebării
Un raport recent al Curții de Conturi Europene scoate la iveală vulnerabilități serioase în sistemele de control ale uleiului de măsline din Uniunea Europeană. Deși pe rafturile supermarketurilor sticlele de ulei de măsline extravirgin afișează etichete și certificări care inspiră încredere, realitatea din spatele acestor promisiuni este, în multe cazuri, mult mai problematică.
Miza economică este considerabilă: uleiul de măsline reprezintă un pilon major al agriculturii europene, cu o balanță comercială pozitivă de 4,4 miliarde de euro în perioada 2023–2024 și aproximativ 4,7 milioane de hectare cultivate cu măslini. UE domină piața globală, fiind primul producător (61%), primul consumator (45%) și primul exportator (65%) de ulei de măsline la nivel mondial. Cu toate acestea, între 2018 și 2023, numărul minim de controale obligatorii a fost atins la nivel european doar în 2018 și 2019.
Situația este deosebit de îngrijorătoare în state-cheie. Spania, care asigură circa 60% din producția europeană, înregistrează din 2020 niveluri de control „mult sub minimul cerut”. Grecia se află „sistematic sub pragul minim”, cu excepția anului 2023.
Reguli solide, aplicare deficitară
Pentru a certifica un ulei ca fiind „extravirgin”, legislația UE prevede 15 parametri obligatorii. Din statele auditate (Spania, Italia, Grecia și Belgia), doar Spania analizează toți acești parametri. Italia, Grecia și Belgia omit anumite teste esențiale. Or, valori ridicate ale unor indicatori pot semnala prezența uleiului de sâmburi, amestecuri cu alte uleiuri vegetale sau chiar uleiuri supuse unor tratamente chimice.
Citește și: Uleiul de măsline: Atenție la contaminanții periculoși pentru sănătate
Mai mult, Belgia exclude din controale vânzările online și importurile, iar Grecia nu verifică nici uleiurile importate, nici pe cele exportate. „Consumatorii trebuie să poată avea încredere deplină; UE are reguli solide, dar acestea nu sunt întotdeauna aplicate”, a punctat Joëlle Elvinger, responsabilă de audit în cadrul Curții de Conturi Europene.
Problema majoră identificată este degradarea uleiului în timp. Deși 93% dintre analizele chimice sunt conforme, doar 68% dintre evaluările senzoriale (degustările profesionale) respectă standardele. Din 28 de uleiuri achiziționate de Curtea de Conturi, două erau neconforme. Unul, etichetat drept „extravirgin”, era deja oxidat și ar fi trebuit reclasificat ca ulei lampant, impropriu consumului. Cauzele: termene de valabilitate prea îndepărtate și condiții de depozitare necorespunzătoare.
Pesticide monitorizate, alți contaminanți – neglijați
Raportul semnalează și deficiențe în sistemul de sancționare. În Grecia, amenzile aplicate nu reflectă câștigul financiar obținut prin fraudă, iar durata procedurilor variază semnificativ: 1,2 luni în Italia, față de 14 luni în Grecia, ceea ce întârzie retragerea produselor neconforme de pe piață.
Există totuși și o constatare pozitivă: monitorizarea pesticidelor funcționează relativ bine. Între 2018 și 2023, doar un eșantion italian și nouă grecești au depășit limitele admise. În schimb, alți contaminanți sunt controlați incoerent, iar pentru hidrocarburile din uleiuri minerale și plastifianți nu există, la nivel european, limite maxime admise. În lipsa acestora, statele membre nici nu îi controlează.
În ceea ce privește importurile (aproximativ 9% din producția totală), controalele sunt descrise ca fiind „inexistente sau sporadice”. De exemplu, în Italia, niciun transport nu a fost verificat la frontieră în perioada 2023–2024, iar în Spania, între 2018 și 2023, doar trei probe de ulei importat au fost testate pentru pesticide.
Așadar, eticheta „ulei de măsline extravirgin” nu este o garanție absolută a calității, mai ales dacă produsul a fost depozitat incorect sau este aproape de termenul-limită. Platforma CE CONSUM EU recomandă:
- verificarea datei de recoltare, nu doar a termenului de expirare;
- preferarea sticlelor din sticlă închisă la culoare, care protejează uleiul de oxidare;
- evitarea promoțiilor masive pentru uleiuri „extravirgine” la prețuri neobișnuit de mici;
- atenție sporită la vânzările online, unde controalele sunt adesea inexistente.
Raportul Curții de Conturi Europene confirmă ceea ce platforma CE CONSUM EU semnalează de ani de zile: transparența și aplicarea riguroasă a regulilor sunt esențiale pentru protejarea consumatorilor. În lipsa unor controale coerente și a unor sancțiuni disuasive, riscul ca pe masa consumatorilor să ajungă produse degradate sau neconforme rămâne ridicat, chiar și atunci când acestea poartă etichete care inspiră încredere.
