Acizii grași trans nu vor figura pe etichetă, decât în mod facultativ

Acizii grași trans au făcut obiectul unor discuții destul de intense în societatea noastră. În sfârșit, și consomatorul din Republica Moldova a aflat că, ani la rând, a consumat produse neconforme și a plătit cu prețul propriei sale sănătăți.

Se știe că acizii grași trans sunt considerate cele mai nocive tipuri de grăsimi, deoarece crește nivelul de colesterol „rău” (LDL) în organism și favorizează apariția bolilor cardiovasculare, cerebro-vasculare și oncologice.

Formarea acizilor grași trans are loc în cadrul unui proces numit hidrogenare, când uleiul vegetal este tratat cu hidrogen gazos și se transformă într-o structură solidă. Utilizarea acizilor grași trans în industria alimentară datează încă din anul 1950. Acestea se utilizează în industria alimentară deoarece prelungesc termenul de valabilitate a produsului, conferă un aspect atrăgător și prelungesc prospețimea acestuia.

Acizii grași trans – unde îi găsim?

Alimentele în care se regăsește un procent sporit de acizi grași trans sunt: margarina, frișca, smântâna vegetală, biscuiți, fursecuri, cartofi prăjiți, gogoși, produse semipreparate congelate, chifle pentru hamburger etc. Atenție și la bomboane, napolitane, produse care conțin uleiuri vegetale parțial hidrogenate, care sunt sursă a acizilor grași trans.

Cercetările arată că un consum de acizi grași trans din uleiuri parțial hidrogenate nu oferă nici un beneficiu nutrițional aparent și are un potențial considerabil de dăunare.

Citește și: Evitați la maxim produsele alimentare ce conțin acizi grași trans – Ceconsum

La 4 decembrie 2009, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a adoptat un aviz științific  în care concluzionează că aportul de acizi grași trans ar trebui să fie cât mai mic posibil în contextul unei diete adecvate din punct de vedere nutrițional.

La 15 mai 2018, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat eliminarea acizilor grași trans, produși pe cale industrială, din alimentele consumate la nivel mondial. Este argumentat științific, consumul  de acizi grași trans este asociat cu o creștere de 34% a numărului de decese generale, 28% dintre acestea, fiind cauzate de maladii cardiovasculare. OMS recomandă: ponderea grăsimilor trans din nutriția zilnică să fie mai mică de 1% din consumul total de energie (pentru un adult care consumă 3 000 kcal/zi), adică mai puțin de 2,2 grame pe zi de acizi grași trans. Un consum sporit de 2,5 – 6,3 % din totalul energetic crește riscul de deces cardiovascular cu 30 %, iar a evenimentelor cardiovasculare – cu 25 %. Totodată, se triplează riscul de a dezvolta demență senilă sau boala Alzheimer și crește riscul de infertilitate ovulatorie.

În Republica Moldova, incidența maladiilor cardiovasculare are o rată dublă față de media europeană, iar 50% din populația adultă a țării se confruntă cu hipertensiunea arterială, fără diferențe între sexe.

Până recent, în Republica Moldova nu au existat reglementări clare privind utilizarea alimentelor ce conțin acizi grași trans, iar populația a consumat și continuă să consume alimente, care nu sunt conforme. 

Ce au făcut autoritățile din R. Moldova pentru a îmbunătăți starea de sănătate a populației?

Începând cu 16 martie curent, au intrat în vigoare modificările tehnice și prevederile ce asigură controlul produselor alimentare cu adaos de vitamine, minerale și de anumite substanțe de alt tip, inclusiv acizii grași trans. Potrivit noilor modificări, producătorii și comercianții din sectorul alimentar au obligația să se asigure că acizii grași trans nu depășesc cantitatea de 2 grame la 100 grame de grăsimi din conținutul alimentelor. Cerințele regulamentului se vor aplica tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv celor provenite din alte țări și importate pentru introducerea pe piața Republicii Moldova. Pentru a-și ajusta ingredientele din rețetele descrise în instrucțiunile tehnologice, producătorii au la dispoziție 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor modificări, adică până la 16 decembrie 2023.

Deși a existat și o inițiativă legislativă cu privire la etichetarea obligatorie a acizilor grași trans, până la urmă deputații au reținut în lege doar faptul că informația despre acizii grași trans poate fi înscrisă pe eticheta produsului alimentar facultativ, adică la discreția producătorului sau a agentului economic.

Iată ce prevede Legea nr. 279 din 15-12-2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, după efectuarea modificărilor.

Platforma CE CONSUM EU a contactat mai mulți deputați care au fost la originea inițiativei cu privire la etichetarea obligatorie a acizilor grași trans pentru a explica situația, dar subiectul a fost pasat de la un responsabil la altul.

”Directiva UE prevede ca această etichetare să fie facultativă. Îmi pare greșit să fim restrictivi ca normele UE în acest sens”, a precizat deputatul PAS Alexandr Trubcă. În momentul scrierii articolului, am solicitat mai multe detalii și de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe care le vom publica imediat ce vom primi un răspuns.

”În Republica Moldova problema acizilor grași trans este una extrem de gravă. Un studiu realizat în Republica Moldova și care a examinat mediul alimentar din mun. Chișinău, citat de Agenția Națională de Sănătate Publică, a relevat că produsele alimentare comercializate în unitățile de comerț ambulant, fast-food și supermarket conțin frecvent cantități crescute de grăsimi trans. Astfel, în peste 60% din toate produsele analizate, conținutul de acizi grași trans a depășit limita recomandată la nivelul țărilor Uniunii Europene. Dacă autoritățile competente ale statului ar fi ținut cu adevărat la sănătatea consumatorilor și ar fi dorit să sporească gradul de protecție a consumatorilor și controlul bolilor netransmisibile, așa cum au anunțat, atunci etichetarea AGT ar fi trebuit să fie obligatorie.

Ce avem acum? O limită de 2 grame la 100 grame de grăsimi din conținutul alimentelor impusă producătorilor. Da, producătorii sunt obligați, prin lege, să respecte aceste doze, dar câți dintre ei o vor face cu adevărat? Consumatorii trebuie să îi creadă pe cuvânt, dar dacă agenții economici nu se țin de cuvânt? Pentru că, în definitiv, respectarea acestor limite ar trebui să schimbe conținutul pentru foarte multe produse care se regăsesc în comerț. Sunt pregătiți oare producătorii noștri și agenții economici pentru această mare schimbare? Da, ANSA poate efectua controale pentru a verifica dacă producătorii respectă limitele impuse de lege, dar vor fi controale punctuale, care nu au cum să vizeze absolut toate produsele alimentare introduse în comerț.

Și atunci cum rămâne cu principiul unui consum în cunoștință de cauză? Cum noi, consumatorii, să evităm produsele care conțin AGT, dacă pe etichetă nu vor figura aceste informații?”, explică Elena Robu, fondatoarea Platformei CE CONSUM EU.

”Dacă nu va fi întreprinsă o măsură urgență, ce ține de reglementarea și controlul cantității de acizi grași trans în alimente, riscul creșterii în continuare a morbidității maladiilor cardiovasculare va conduce la micșorarea speranței de viață”, explicau autorii inițiativei legislative ce viza acizii grași trans. Îngrijorarea rămâne în continuare valabilă. 

Suntem ceea ce mâncăm!

Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materia