Soia – aliment sănătos sau risc hormonal? Ce arată ultimele recomandări ale autorităților franceze

De ani buni, soia este considerată o alternativă ideală la proteinele animale – regăsită în băuturi vegetale, tofu, creme desert sau produse vegane. Însă, o recentă recomandare a Agenției Naționale de Securitate Sanitară din Franța (ANSES) a redeschis dezbaterea: ar trebui sau nu să consumăm soia zilnic, mai ales în alimentația copiilor?

Soia și efectul „hormonilor vegetali”

Problema principală ridicată de ANSES vizează izoflavonele, compuși naturali din soia care au o structură chimică apropiată de cea a hormonilor feminini de tip estrogen. Tocmai de aceea, sunt considerați fitohormoni sau perturbatori endocrini — substanțe care pot influența echilibrul hormonal al organismului. În doze mari, aceste molecule pot avea efecte asupra dezvoltării sistemului reproducător și pot influența fertilitatea, în special în cazul copiilor și al femeilor însărcinate.

Franța, prima țară europeană care limitează soia în alimentația publică

În martie 2024, Franța a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a emis o recomandare oficială de evitare a produselor din soia în cantinele școlare și în alte spații de alimentație colectivă.
Motivul: autoritățile au constatat că valorile toxicologice anterioare (stabilite în 2005) nu mai protejează suficient populația, în contextul creșterii consumului de produse vegetale.

Noile limite recomandate de ANSES sunt de:

• 0,02 mg de izoflavone/kg corp/zi pentru populația generală,
• 0,01 mg/kg corp/zi pentru femeile însărcinate sau copiii înainte de pubertate.

Concret, un adult de 70 kg nu ar trebui să consume mai mult de 5 grame de tofu pe zi, iar un copil de 40 kg – maximum 0,4 mg de izoflavone, adică echivalentul a câteva lingurițe de cremă de soia.

Ce arată studiile: efecte benefice și riscuri reale

Cercetările pe animale au evidențiat modificări hormonale semnificative: multiplicarea glandelor mamare la masculi și reducerea fertilității. La om, datele sunt mai nuanțate:

• Unele studii sugerează că consumul de soia în primele luni de viață (de exemplu, prin formule vegetale pentru sugari) poate influența debutul pubertății la fete sau riscul unor tulburări hormonale.
• Alte cercetări au identificat o posibilă asociere cu creșterea incidenței endometriozei și agravarea cancerelor hormon-dependente (precum cancerul de sân).
• Totodată, literatura științifică internațională arată și efecte pozitive: la femeile aflate la menopauză, izoflavonele pot reduce bufeurile și pot compensa parțial scăderea nivelului de estrogen.

Problema etichetării: câtă soia consumăm fără să știm

ANSES atrage atenția că izoflavonele se regăsesc nu doar în produsele „vegane”, ci și în alimente în care nu ne-am aștepta să existe soia: burgeri, chiftele, produse de patiserie, biscuiți aperitiv sau chiar deserturi lactate. În unele cazuri, cantitatea depășește cu mult pragurile recomandate.

Exemplu: un singur biscuit aperitiv cu soia poate furniza întreaga doză zilnică admisă pentru un adult, iar un pot de 100 g de cremă dessert din soia poate conține de 15 ori mai mult decât ar trebui să consume un copil într-o zi.

Problema este că niciun regulament european nu obligă producătorii să indice pe etichetă conținutul de izoflavone, ceea ce face dificil controlul porțiilor sigure.

Cum reacționează industria

Asociația Sojaxa, care reunește producătorii de soia din Franța (Sojasun, Soy, Céréal Bio), consideră că măsura este exagerată și că studiile pe animale nu pot fi direct extrapolate la oameni. Producătorii susțin că în Asia, consumul de tofu și băuturi din soia este ridicat de secole fără probleme evidente, însă experții francezi atrag atenția că tipurile de soia și modurile de preparare diferă, iar populațiile asiatice au o expunere adaptată de generații.

Franța, un caz unic în Europa

În timp ce Franța limitează soia în alimentația publică, niciun alt stat european nu a emis avertizări similare. Pentru specialiști precum Gisela Degen, toxicolog la Universitatea din Dortmund, valoarea toxicologică de referință (VTR) nu trebuie interpretată ca o linie între „sigur” și „periculos”, ci ca un prag de precauție: depășirea lui ocazională nu implică un risc imediat, dar un consum regulat peste aceste limite trebuie evitat.

Ce putem face în calitate de consumatori

➡️ Alegeți varietatea – înlocuiți parțial soia cu alte surse vegetale de proteine: linte, năut, mazăre, fasole.
➡️ Evitați consumul zilnic de băuturi din soia, tofu sau deserturi vegetale la copii și femei însărcinate.
➡️ Citiți eticheta – chiar dacă izoflavonele nu sunt menționate, ingredientele precum „proteine de soia”, „lecitină de soia” sau „texturat de soia” indică prezența lor.
➡️ Pentru cei care prepară acasă tofu sau băuturi vegetale, specialiștii francezi recomandă înmuieri și spălări repetate ale boabelor de soia, care pot reduce cu până la 80% conținutul de izoflavone.

Trebuie de reținut că soia rămâne o sursă valoroasă de proteine vegetale, dar nu este un aliment inofensiv, mai ales în alimentația copiilor. Consumată cu moderație și alternată cu alte leguminoase, poate face parte dintr-o dietă echilibrată. Însă exemplul Franței arată clar că vegetal nu înseamnă întotdeauna sigur — și că principiul precauției trebuie să ghideze și politicile alimentare din Republica Moldova și România.