”Cadourile” de Crăciun de la Bucuria: La ce să fim atenți când citim eticheta

Intrăm cu pași rapizi în forfota sărbătorilor de iarnă. Cu siguranță, pregătiți cadouri de Crăciun și delicii pentru cei dragi. Vă îndemnăm să fiți vigilenți și să alegeți în cunoștință de cauză dulciurile pe care vreți să le oferiți copiilor în această perioadă. Iar cel mai bine să le înlocuiți cu fructe de sezon.

Zilele trecute am fost solicitați de cititorii noștri să analizăm eticheta binecunoscutelor produse cu denumirea Cadou ”Brăduțul Bucuria”. Trebuie să știți că eticheta unui produs alimentar este singura informație disponibilă despre produs pe care noi în calitate de consumatori o putem studia și ulterior decide dacă să consumăm sau nu produsul în cauză.

De la bun început trebuie să spunem că, în R. Moldova, oamenii asociază produsele de la Bucuria cu noțiunea de ciocolată, deși aceste produse sunt în marea lor majoritate bomboane. 

Din ingredientele afișate pe etichetă, untul de cacao îl regăsim abia pe poziția zece, deși este un ingredient esențial pentru ciocolate, așa cum prevede Directiva 2000/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iunie 2000 privind produsele din cacao şi din ciocolată destinate consumului uman, transpusă în legislația națională prin Hotărârea de Guvern 204 din 2009 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice ”Produse de cofetărie”. Iată ce scrie în document: ciocolată – produsul obţinut din produse de cacao şi zaharuri care conţine minimum 35% substanţă uscată totală de cacao şi include minimum 18% unt de cacao şi minimum 14% substanţă uscată de cacao fără grăsime.

Grăsimi vegetale nehidrogenate și hidrogenate

Printre grăsimile vegetale nehidrogenate și hidrogenate au fost menționate pe etichetă uleiul de palmier, ulei shea și uleiul de floarea soarelui. Trebuie să știți că uleiul de palmier este autorizat pentru utilizare în produsele de cofetărie, însă grăsimi vegetale hidrogenate și parțial hidrogenate sunt surse de acizi grași trans. 

Acizii grași trans

Acizii grași trans îi regăsim în declarația nutrițională. Chiar dacă sunt sub 2g la 100g de produs, doza autorizată în Republica Moldova, consumul excesiv de acizi grași trans poate crește nivelul de colesterol “rău” (LDL) și reduce nivelul de colesterol “bun” (HDL), ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare, diabet și alte afecțiuni de sănătate. În Europa, Danemarca a fost prima țară care a interzis grăsimile trans artificiale, în 2003. Despre uleiul de palmier am scris AICI, iar despre acizii grași trans – AICI.

Aditivi alimentari dubioși

E476 – poliricinoleat de poliglicerină. Poate fi utilizat în patiserie pentru a face masa fluidă și omogenă a bomboanelor. Acest aditiv este derivat din ulei de ricin. Există puține studii care par să fi fost luate în considerare în ceea ce privește toxicitatea acidului ricinoleic. E476 este asociat cu riscuri în ceea ce privește creșterea permeabilității barierei intestinale și promovarea bolilor inflamatorii cronice ale intestinului. Acest aditiv poate, de asemenea, să perturbe echilibrul florei intestinale, generând diverse probleme de sănătate de natură autoimună. Inflamația intestinală cronică produsă ar putea, în cele din urmă, să promoveze apariția cancerului de colon. Având în vedere aceste aspecte, poate părea surprinzător faptul că Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a crescut doza zilnică admisibilă (DZA) a acestui aditiv în timpul ultimei sale reevaluări.

Arome artificiale

Atenție la aromele sintetice (artificiale) care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le spori sau intensifica aroma. Trebuie să știți că aceste arome nu adaugă absolut nicio valoare nutritivă alimentelor. Iată câteva riscuri pentru sănătate asociate cu aromele artificiale:

• Leziuni ale sistemului nervos
• Convulsii
• Alergii, intoleranțe alimentare, astm, urticarie
• Greață, oboseală, apăsare în piept, dureri de cap și amețeli
• Tumori, mai multe tipuri de cancer și anomalii genetice
• Leziuni hepatice și renale
• Hiperactivitate și tulburări de dezvoltare la copii
• Dureri abdominale și diaree
• Valoarea nutrițională

Citește și: 7 ingrediente din produsele alimentare de evitat, dacă ții la sănătatea ta – Ceconsum

Și într-un final, să ne referim și la valoarea nutrițională a acestor bomboane. Din ceea ce vedem pe etichetă, 100g de produs conține 18g de grăsimi, dintre acestea mai mult de 50% sunt acizi grași saturați – adică grăsimi rele, cele care determină creșterea colesterolului rău și predispun la apariția bolilor cardio-vasculare. În plus, așa cum specificam mai sus, mare atenție și la acizii grași trans.

Consumul excesiv de zahăr

În ceea ce privește consumul de zahăr, menționăm că Organizația Mondială a Sănătății recomandă atât adulților cât și copiilor maximum 25 grame de zahăr pe zi sau cinci lingurițe pe zi.

Este oare capabil un copil să mănânce această cutie de bomboane într-o singură zi? Cu siguranță, dacă nu este supravegheat de către un adult. Atunci vă puteți ușor imagina riscurile la care își expune sănătatea acest copil.

Citește și: Atenție la zaharurile ascunse din produsele alimentare – Ceconsum

De precizat de asemenea că specialiștii în sănătatea publică din R. Moldova recomandă părinților, responsabililor din educație și celor care organizează evenimente publice cu distribuirea de cadouri cu dulciuri să limiteze cantitatea de dulciuri cu zahăr oferită copiilor în perioada sărbătorilor de iarnă. Recomandarea vine în contextul atestării unui consum de zahăr în exces în rândurile moldovenilor.

Conform studiului de consum al zahărului elaborat de Organizația pentru cooperarea și dezvoltarea economică (OECD) și a datelor Ucrainei extrapolate pentru Republica Moldova, un moldovean, adult sau copil, consumă de 5 ori mai mult zahăr decât are nevoie organismul său, adică 125 grame pe zi sau 45,7 kg pe an.

În același timp, majoritatea zahărului din alimentația copiilor este furnizată de dulciuri, inclusiv dejunurile rapide, băuturile carbogazoase și sucurile. Consumul zilnic al acestor produse de către copii determină foamea, hiperactivitatea, apoi epuizarea rapidă, oboseala, apariția cariilor, dependența de zahăr și acumularea kilogramelor în plus.

„Obișnuința învățată a copilului de a consuma dulciuri de sărbători și în calitate de remunerare sau motivare de a îndeplini unele sarcini contribuie la apariția și dezvoltarea bolilor netransmisibile, precum obezitatea, bolile inimii și diabetul zaharat de tip 2, boli specifice pentru adulți”, preciza anterior Daniela Demișcan, șefa Direcției de Politici în Sănătate Publică, Ministerul Sănătății Republicii Moldova.

Datele naționale arată că cel puțin fiecare al doilea adult și fiecare al treilea copil suferă de surplus de kilograme. Studiile recente demonstrează că un copil care consumă în fiecare zi băuturi dulci are un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă și diabet zaharat.

Articol realizat de Elena Robu

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.