Cuprul – pesticidul contestat din agricultura ecologică: Cât de sigură este utilizarea lui?

Mituri frecvente cu privire la agricultura ecologică continuă să persiste. Pentru mulți consumatori, „bio” este asociat cu lipsa totală a pesticidelor sau a tratamentelor pentru culturile agricole. Din păcate, lucrurile nu stau așa. Agriculturile ecologică și convențională sunt la fel de expuse la boli și dăunători, diferența constând în mijloacele folosite pentru combaterea acestora. Agricultura convențională utilizează produse de sinteză (chimice), în timp ce agricultura bio folosește doar substanțe naturale.

Unul dintre cele mai utilizate este cuprul și derivatele sale, cum ar fi sulfatul de cupru (cunoscuta “piatră vânătă”) sau hidroxidul de cupru. Acest metal, prezent în mod natural în scoarța terestră sub formă minerală, este cunoscut din antichitate pentru proprietățile sale antiseptice. „Zeama bordeleză”, un amestec de var și sulfat de cupru, inventat în 1855 de botanistul Alexis Millardet, este o protecție eficientă pentru vița-de-vie. De asemenea, cuprul este utilizat ca pesticid în culturile legumicole (cartofi, roșii, cucurbitacee), în pomicultură și în culturi mari, cum ar fi hameiul.

Utilizarea cuprului în agricultura bio din Republica Moldova

Printre produsele fitosanitare înregistrate și permise pentru utilizare în agricultura ecologică pe
teritoriul Republicii Moldova se numără și cuprul, dar și derivatele acestuia cum ar fi sulfatul de cupru sau oxiclorura de cupru. Substanțele sunt folosite ca pesticid pentru fructe precum măr, dar și vița de vie. Oxicloura de cupru este autorizată în Republica Moldova pentru cartof, tomate, sfeclă de zahăr, castraveți, ceapă (cu excepția celei pentru verdeață), hamei, prun, cais, vișin, cireș, piersic, măr, păr.

Citește și: Utilizează oare agricultura ecologică substanțe problematice? – Ceconsum

La fel, sulfatul de cupru – pentru măr, vița de vie, tomate, piersic, păr, gutui, cais, vișin, cireș, prun, coacăz, agriș, cartof, tomate (inclusiv cele din seră), castraveți (inclusiv din seră), pepene galben, pepene verde, sfeclă de zahăr, de masă, furajeră. Iar substanța Lebosol-cupru este autorizată pentru culturi cerealiere, porumb, floarea soarelui, dar și vița de vie.

Cuprul: natural, dar nu lipsit de riscuri

Cuprul este pesticidul cel mai frecvent găsit în alimentele bio. Iar „natural” nu înseamnă neapărat inofensiv. Deoarece nu pătrunde în plantă, cuprul este spălat rapid, necesitând aplicări frecvente în anii cu o presiune mare a bolilor. Dar cuprul nu este biodegradabil și se acumulează în sol. „Concentrațiile mari de cupru au efecte dăunătoare asupra creșterii plantelor, comunităților microbiene și faunei din soluri”, menționa Institutul Național de Cercetări Agronomice din Franța (INRA) într-un raport din anul 2017.

Din 2015, cuprul și compușii săi sunt pe lista „candidaților la substituție”, ceea ce înseamnă că prezintă riscuri pentru sănătatea publică sau pentru mediu și că trebuie găsite alternative.

Citește și: Pesticidele care ne pot îmbolnăvi de diabet, obezitate – autorizate în Republica Moldova – Ceconsum

Ca toate produsele fitosanitare, omologarea cuprului ca produs fitosanitar la nivel european este reevaluată periodic, la fiecare 7 ani. Raportul EFSA din decembrie 2017 sintetizează cercetările agențiilor științifice din Franța și Germania, evidențiind efectele fitotoxice ale cuprului asupra mediului, faunei acvatice și vieții din soluri, în special atunci când dozele depășesc capacitatea de absorbție a solului. De asemenea, raportul semnalează riscuri pentru agricultori, expunerea cronică putând provoca acumulări în ficat și rinichi, precum și iritații oculare. Însă rămân întrebări nerezolvate, în special legate de riscurile pentru albine. Mai grav, „evaluarea riscurilor pentru consumatori nu a fost finalizată din cauza lipsei testelor privind reziduurile pe struguri, roșii și cucurbitacee”, se menționează în raport.

Măsuri luate la nivelul Uniunii Europene

Într-un raport al Comisiei Europene se arată că ”concentrațiile excesive de cupru au efecte negative asupra creșterii și dezvoltării majorității plantelor, precum și asupra comunităților microbiene și a faunei din sol. Aceste efecte au determinat impunerea unor restricții reglementare, inclusiv limitarea dozelor aplicabile pe hectar pe an. Unele țări europene, precum Olanda și Danemarca, au decis chiar să interzică utilizarea cuprului în scopuri fitosanitare. Aceste măsuri ridică întrebări cu privire la alternativele disponibile sau potențiale pentru a reduce sau evita utilizarea cuprului”.

Astfel, în ciuda incertitudinilor, pe 27 noiembrie 2018, Comisia Europeană a reînnoit aprobarea cuprului ca substanță fitofarmaceutică pentru o perioadă de 7 ani. Utilizarea sa este limitată la o medie de 4 kg pe hectar pe an. De asemenea, statele membre pot autoriza o „distribuire multianuală”, permițând utilizarea a până la 28 kg pe parcursul celor 7 ani.

Câteva sfaturi pentru îndepărtarea pesticidelor din fructe și legume

Un sfat important pentru consumatori, având în vedere că informațiile despre cupru nu apar pe etichetele produselor bio, ar fi să vă informați în mod activ despre modul în care sunt cultivate produsele pe care le consumați. De asemnea, spălați bine fructele și legumele. Este bine de știut că o simplă clătire cu apă nu este suficientă pentru ca fructele și legumele să fie curățate perfect sau dacă doriți să îndepărtați insectele și murdăria de pe ele.

Pentru a le curăța în profunzime, bicarbonatul de sodiu este ingredientul minune. Un studiu publicat in “Journal of Agricultural and Food Chemistry” arată eficacitatea bicarbonatului de sodiu, cunoscut popular ca “sodă de mâncare”, în îndepărtarea reziduurilor de pesticide. În doar 15 minute bicarbonatul de sodiu poate înlătura până la 96% din reziduuri. Eficacitatea este dată de puterea crescută de alcalinizare ce simplifică structura chimică a pesticidelor, reducându-le la molecule inofensive.

Suntem ceea ce mâncăm!