Industria agroalimentară responsabilă de milioane de decese pe an. Raportul îngrijorător al OMS

Un nou raport al Biroului Regional al OMS pentru Europa, făcut public recent, dezvăluie impactul devastator al alimentației nesănătoase asupra sănătății publice și mortalității premature în lume, inclusiv în Europa și Asia Centrală. Documentul subliniază modul în care industria agroalimentară contribuie semnificativ la proliferarea bolilor cronice prin produsele sale ultraprocesate, bogate în zahăr, sare și grăsimi nesănătoase.

Rportul arată că patru produse industriale, și anume tutunul, alimentele ultraprocesate, combustibilii fosili și alcoolul, sunt responsabile pentru 19 milioane de decese pe an în întreaga lume, adică 34% din mortalitatea totală. Numai în regiunea europeană, aceste sectoare de activitate sunt în întregime sau parțial responsabile pentru 2,7 milioane de decese pe an. OMS subliniază că aceste decese ar putea fi evitate dacă Uniunea Europeană și statele membre ar lua măsuri stricte pentru a reglementa aceste sectoare.

Alimentația nesănătoasă și mortalitatea

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), două treimi dintre decesele survenite înainte de vârsta de 70 de ani în Europa sunt cauzate de patru boli cronice netransmisibile: bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice și diabetul. OMS atrage atenția că industria agroalimentară, alături de alte sectoare industriale importante din Europa, poartă o responsabilitate semnificativă în apariția acestor afecțiuni.

Citește și: Dependența de alimente nesănătoase: Mai mult de jumătate din populația R. Moldova este supraponderală – Ceconsum

În fiecare zi, aceste industrii subminează eforturile de prevenție și combatere a bolilor evitabile prin strategii de lobbying și marketing. În raportul său, OMS abordează conceptul de “determinanți comerciali ai sănătății”, referindu-se la modul în care sectorul privat și întreprinderile influențează sănătatea și accesul la servicii de sănătate.

Rolul asociațiilor de consumatori

”În Republica Moldovam Asociația de Consumatori “Ce Consum Eu” și platforma CE CONSUM EU și-au asumat ca obiectiv principal formarea și educarea consumatorilor în ceea ce privește siguranța alimentară, indiferent de vârstă. Pe lângă educație și informare, acțiuni pe care le desfășoară platforma CE CONSUM EU, este necesară o implicare activă din partea autorităților statului, industriei agroalimentare și a consumatorilor pentru a promova siguranța alimentară. Autoritățile competente ale statului ar trebui să implementeze reglementări stricte privind siguranța alimentară și să asigure un control riguros în lanțul alimentar pentru a reduce prezența alimentelor nesigure pe piață. De asemenea, este important să se promoveze agricultura durabilă și practicile ecologice pentru a reduce utilizarea pesticidelor și a substanțelor chimice în producția alimentară”.

Tactici ale industriei alimentare

Raportul OMS evidențiază tactici ale industriei alimentare care influențează negativ sănătatea publică. Companiile din acest sector utilizează strategii de marketing agresive, deseori direcționate către persoanele vulnerabile, inclusiv copiii și tinerii. De asemenea, manipulează dovezile științifice și discursul public pentru a-și maximiza profiturile, adesea în detrimentul sănătății consumatorilor. Industria alimentară cheltuie resurse considerabile pentru a se opune reglementărilor de sănătate publică care ar putea reduce consumul de alimente nesănătoase. Aceasta include lobby-ul politic, finanțarea studiilor științifice favorabile și influențarea proceselor legislative. Raportul OMS subliniază că această interferență erodează încrederea publicului în politicile de sănătate și perpetuează inegalitățile de sănătate.

Citește și: Alimentația la copii: Victime ale marketingului și ale produselor ultraprocesate nesănătoase – Ceconsum

Recomandările OMS

Pentru a combate influența negativă a industriei alimentare, raportul OMS recomandă guvernelor să adopte măsuri stricte, cum ar fi:

• Reglementarea marketingului produselor alimentare nesănătoase;
• Creșterea transparenței în ceea ce privește lobby-ul și finanțarea politică;
• Implementarea unor politici fiscale care să descurajeze consumul de alimente ultraprocesate;
• Promovarea unei alimentații sănătoase prin educație și campanii de conștientizare.

Raportul menționează și exemple de succes în combaterea influenței industriei alimentare. De exemplu, în Estonia, o coaliție de parteneri din sectorul sănătății a contribuit la adoptarea unei legi privind taxarea băuturilor îndulcite.

Ce poate face fiecare dintre noi

Dacă fiecare dintre noi ar fi mai vigilent și ar alege produse alimentare în cunoștință de cauză, și producătorii ar deveni mai responsabili și ar oferi consumatorilor un produs mai calitativ. Putem sparge acest cerc vicios, dacă ne pasă de sănătatea noastră. De aceea, vă îndemnăm ca atunci când aveți dubii cu privire la un produs alimentar să faceți o sesizare pe Platforma CE CONSUM EU. Doar împreună putem face schimbări, pentru un viitor mai sănătos al copiilor noștri.

Suntem ceea ce mâncăm!