Metoda semaforului – metodă rapidă de citire a etichetelor
Metoda semaforului este un sistem inovator de etichetare a alimentelor care vine în ajutorul consumatorilor. Vizibil afișată pe partea din față a produselor ambalate, ajută consumatorul să diferențieze produsele cu valoare nutritivă crescută față de cele ce prezintă riscuri pentru sănătate.
Metoda semaforului este una simplistă ce ajută la diferențierea anumitor principii între ”bune”, ”medii” și ”rele” ce este folosită în diferite domenii, în special în procesul de educare a copiilor. Înțelegerea calității produselor alimentare presupune adesea să vorbim despre noțiuni destul de complexe care, pentru majoritatea persoanelor, sunt dificil de asimilat – fapt ce a motivat punerea în aplicare a acestei metode, inclusiv pe etichete.
Principiul de bază al metodei semaforului
Această metodă are variații specifice în diferite țări. Principiul de bază este că pe lângă valorile nutriționale menționate în mod obligatoriu pe eticheta unui produs alimentar, vom mai găsi și niște buline ce vor varia ca culoare între roșu, galben și verde – exact ca la semafor.
Ingredientele vizate sunt:
- Cantitatea totală de grăsimi și grăsimi saturate
- Cantitatea de zahăr
- Cantitatea de sare
Chiar dacă unele produse procesate nu sunt etichetate conform metodei semaforului, este bine să ținem minte aceste cifre, deoarece ne vor ajuta să diferențiem produsele. Vă recomandăm să vă salvați infograficul de mai jos și să îl aveți cu voi când mergeți la cumpărături.
Având în vedere că vorbim de porții susceptibile să fie consumate la o singură masă de către consumator, culorile se recomandă a fi specificate în funcție de porții per produs procesat, deci nu per cantitatea de 100g. De asemenea, unele produse precum brânza sau carnea vor fi evaluate în mod eronat dacă calculul se face per 100g, făcând totuși parte din categoria alimentelor sănătoase, dar care ar trebui consumate în cantități moderate.
O altă versiune a metodei semaforului este Nutri-Score (scorul nutrițional) folosită inițial în Marea Britanie. Metoda de notare nutrițională care a stat la bază a fost dezvoltată de British Food Standard Agency și este cunoscută sub numele de „scor FSA”.
Acest scor, care merge de la -15 la 40, ne permite să evaluăm calitatea nutrițională generală a alimentelor. Pe baza a 100g de produs, acesta încorporează factori nefavorabili precum calorii (kj), acizi grași saturați (g), zaharuri (g) și sodiu (mg); și factori favorabili precum proteine (g) fibre (g) și fructe, legume, leguminoase, nuci și uleiuri de măsline (%).
Ce e Nutri-Score?
Nutri-Score clasifică produsele alimentare pe o scară de la verde la roșu și de la A la E, în funcție de valoarea lor nutritivă: verde închis înseamnă că un produs este favorabil sub aspect nutrițional, în timp ce roșu înseamnă că alimentul este mai puțin favorabil sub aspect nutrițional.
Aceasta se găsește pe ambalajul din față al produselor și arată informații suplimentare față de eticheta clasică cu valorile nutriționale și îmbunătățește semnificativ capacitatea de a înțelege informațiile și de a distinge valorile nutriționale favorabile.
Produsele marcate cu culoarea verde și literele A și B sunt alimente pe care ar trebui să le consumăm mai des sau într-o cantitate mai mare, iar cele marcate cu culoarea roșie și literele D și E conțin o cantitate mai mare de componente care ar trebui limitate în alimentația zilnică (de ex. grăsimile saturate, zahărul, sarea), de aceea ar trebui consumate mai rar sau în cantitate mai mică. Produsele marcate cu culoarea galbenă (C) ar trebui consumate cu moderație.
Valoarea Nutri-Score este calculată pentru o porție de 100 de grame.
De ce este controversat Nutri-Score
Ideea unei etichete nutriționale pe partea din față a ambalajului a fost propusă în 2014 de către profesorul Hercberg într-un raport pentru Ministerul Sănătății care propunea mai multe măsuri pentru a aduce un nou impuls politicului nutrițional din Franța.
În ianuarie 2016, propunerea a fost preluată și integrată în actul francez privind modernizarea sistemului de sănătate. Pentru a selecta eticheta care ar fi susținută oficial de autoritățile publice, a fost efectuat un studiu de control randomizat care a comparat patru etichete în condiții reale. Eticheta Nutri-Score s-a dovedit a fi cea mai eficientă în îmbunătățirea calității coșurilor de cumpărături ale oamenilor. Prin urmare, a fost selectat ca etichetă oficială cu un decret oficial semnat la 31 octombrie 2017 de ministrul solidarității și sănătății, ministrul agriculturii și secretarul de stat al ministrului economiei și finanțelor.
După Franța, mai multe țări europene s-au alăturat mișcării: Belgia în martie 2019, Elveția și Germania în septembrie 2019 și Olanda în noiembrie 2019.
În aprilie 2023, Asociația de consumatori UFC-Que Choisir a lansat o campanie prin care cere ca Nutri-Score să devină obligatoriu în Franța.
În 2020, Comisia Europeană s-a angajat să introducă o schemă de etichetare nutrițională obligatorie și armonizată în fața ambalajului produselor alimentare de pe piața europeană, ca parte a Green Deal și a strategiei sale Farm to fork și pentru a reduce obezitatea.
Aproximativ 270 de oameni de știință au semnat un apel în martie 2021 prin care au îndemnat Comisia Europeană „să nu cedeze în fața grupurilor de presiune” și să susțină Nutri-Score, afirmând că este singura etichetă care a fost supusă unor evaluări inter pares care au demonstrat „eficacitatea și relevanța sa pentru consumatori și sănătatea publică”. Dar Comisia Europeană a decis să nu accepte Nutri-Score, directorul său general adjunct pentru sustenabilitate alimentară, Claire Bury, declarând că nu va pune pe masă ceva care „polarizează dezbaterile”, citează Gazeta de sud.
Comisia Europeană ar fi trebuit să vină până la sfârșitul anului 2022 cu o etichetă menită să ajute consumatorii să facă alegeri alimentare mai sănătoase. Dar acest lucru nu s-a întamplat.
Inițial, sistemul Nutri-Score al Franței a fost considerat drept favorit pentru a fi utilizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii. Eticheta nutrițională pe partea din față a ambalajului a fost deja adoptată de Belgia, Germania, Luxemburg, Țările de Jos și Spania.
Eticheta de nutriție Nordic Keyhole, între timp, este folosită în Suedia, Danemarca, Norvegia și Lituania (și țările din zona economică europeană, Norvegia și Islanda). Bateria NutrInform a devenit recent sistemul oficial în Italia, care a susținut de mult timp că sistemul NutriScore discriminează pe nedrept delicatesele sale alimentare celebre, cum ar fi uleiul de măsline, șunca Parma și brânza Parmigiano.
”Comisia încă evaluează rezultatul evaluării de impact din trecut și consultările pe care le-a desfășurat cu statele membre și părțile interesate. Nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la modul în care va fi încadrată și reglementată exact etichetarea durabilă a alimentelor.” citează InfoAliment
Aplicabilitatea sistemului Nutri-Score în România
Etichetarea nutrițională este obligatorie pentru toate alimentele preambalate începând cu 13 decembrie 2016 (Regulamentul UE 1169/2011 din 25 octombrie 2011 privind furnizarea de informații privind produsele alimentare către consumatori). Cu toate acestea, modul în care informațiile nutriționale sunt prezentate pe partea din față a ambalajului (FOP) nu este armonizat de legislația europeană.
În România, etichetarea produselor alimentare cu scala semafor s-a făcut, până nu demult, la latitudinea producătorilor, nu a fost obligatorie, iar cine a considerat că este în avantajul său, a pus-o pe eticheta produselor. Totuși în 2022 la inițiativa ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor) s-a cerut retragerea de pe piață a produselor ce folosesc eticheta-semafor pe motiv că ar fi discriminatorie și că nu ar fi bazată pe niște reglementări ce ar demonstra utilitatea acesteia. Termenul limită de retraregere a produselor de pe piață a fost stabilit pentru 1 mai 2023.
Situația în Republica Moldova
Cu referire la acest subiect, putem menționa că în Republica Moldova un asemenea sistem Nutri-Score nu este folosit. Mai mult, obligativitatea declarației nutriționale pe eticheta unui produs alimentar a fost introdusă abia în anul 2020, prin Legea 279 din 2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.
Alte exemple care funcționează în lume
Din 2016, în Chile, a fost introdusă o lege privind etichetarea nutrițională a produselor alimentare, cunoscută sub numele de “Legea de etichetare nutrițională și de publicitate a alimentelor” sau “Legea Supermarketurilor”. Scopul principal al acestei legi este să informeze consumatorii cu privire la conținutul nutritional al produselor alimentare și să-i ajute să facă alegeri mai sănătoase
Norma a fost introdusă în această țară din cauza creșterii alarmante a problemelor legate de sănătatea publică, cum ar fi obezitatea, diabetul și alte afecțiuni legate de alimentație. Aceste afecțiuni au devenit o problemă majoră în țară și au avut un impact semnificativ asupra sănătății populației.
Iată câteva aspecte cheie legate de această lege:
Etichetarea frontală clară: Legea cere ca produsele alimentare să aibă pe partea frontală a ambalajului un sistem de etichetare clară, care să indice nivelul de conținut al unor componente nesănătoase precum zahărul, sarea, grăsimile saturate și caloriile. Acest sistem de etichetare folosește simboluri de culoare pentru a evidenția nivelul de conținut, iar produsele sunt împărțite în trei categorii: “înalt în”, “mediu în” și “scăzut în” aceste componente.
Avertismente grafice: Produsele care depășesc anumite limite pentru conținutul de zahăr, sare, grăsimi saturate și calorii trebuie să includă avertismente grafice pe ambalaj, cum ar fi buline negre, care să avertizeze consumatorii cu privire la conținutul nesănătos al produsului.
Interzicerea publicității pentru produsele nesănătoase: Legea interzice publicitatea la televizor, radio și internet pentru produsele care trebuie să poarte avertismente grafice.
Reglementarea pentru produsele destinate copiilor: Produsele destinate copiilor sunt supuse unor reguli speciale de etichetare și publicitate, pentru a proteja sănătatea acestora și a promova alegerile alimentare sănătoase.
Amendamente la rețetele școlare: Legea solicită ca rețetele școlare să fie ajustate pentru a promova alimentația sănătoasă și pentru a se conforma standardelor nutriționale și interzice comercializarea în școli sau în apropierea instituțiilor de învâțământ a alimentelor și băuturilor cu cele mai nefavorabile profiluri nutriționale.
Această lege a fost considerată una dintre cele mai stricte legi de etichetare nutrițională din lume și a fost luată ca răspuns la problemele de sănătate publică cauzate de creșterea obezității și a altor afecțiuni legate de alimentație. Chile a adoptat aceste măsuri pentru a promova alegerile alimentare mai sănătoase și pentru a reduce impactul negativ al alimentelor nesănătoase asupra sănătății populației.
Concluzii
Nutri-Score este un instrument de sănătate publică bazat pe știință și dezvoltat doar în interesul consumatorilor. Acest sistem de echitare nu împarte însă alimentele în sănătoase și respectiv nesănătoase, ci îndrumă în ceea ce privește alegerea produselor alimentare pentru promovarea unei alimentații echilibrate.
Acest sistem însă pare să nu fie înțeles/adoptat până la final, deoarece consumatorul nu a sesizat faptul că sistemul face comparația între valorile produselor din aceeași gamă și nu din game diferite. Nu putem compara Nutri -Score la o brânza cu un Nutri-Score la o pizza, fiindcă sunt produse din game diferite. De fapt, trebuie să ne uităm la Nutri-Score-ul produselor din aceeași gamă, adică între diferite mărci de brânză de exemplu.
Nutri-Score a fost gândit ca un sistem simplu de înțeles menit să ajute consumatorul să observe mai clar și să înțeleagă informațiile despre valoarea nutritivă a produselor și poate fi eficient în a direcționa consumatorii spre un comportament sănătos. De asemenea, este foarte importantă implicarea statului în informarea consumatorilor despre beneficiile oferite de un astfel de sistem de etichetare.
Surse:
https://europa.eu/citizens-initiative/news/new-initiative-registered-pro-nutriscore_en
https://europa.eu/citizens-initiative-forum/blog/lets-impose-nutri-score-eu-level_en
https://www.openpetition.eu/petition/online/pro-nutriscore-24
https://commission.europa.eu/business-economy-euro/product-safety-and-requirements/eu-labels_ro
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/137225
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/130513
https://anpc.ro/anpcftp/anpc_junior/hg106_2002_cu_modificari.pdf
Un articol de Cristina Cerevatenco, nutriționistă
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.
