Mortalitatea în 2025, în Republica Moldova: Cum ne ucid farfuria, sedentarismul și stilul de viață modern
Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat datele privind mortalitatea în Republica Moldova pentru anul 2025. Dincolo de cifrele reci — 32,1 mii de decese înregistrate, în ușoară scădere cu 4,4% față de anul precedent —, structura acestor date ascunde o realitate dureroasă, dar extrem de importantă: majoritatea covârșitoare a deceselor din țara noastră este strâns legată de ceea ce punem în farfurie, de lipsa de mișcare și de obiceiurile zilnice toxice.
Radiografia deceselor în 2025: Care sunt principalii „ucigași” din Republica Moldova?
Conform Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, structura mortalității pe principalele cauze este dominată masiv de bolile netransmisibile:
1. Inamicul numărul unu: Bolile aparatului circulator (56,6%)
Peste jumătate dintre moldovenii care au decedat în 2025 și-au pierdut viața din cauza afecțiunilor cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral, hipertensiune severă). Deși există o predispoziție genetică, cardiologii și nutriționiștii sunt la fel de categorici: sistemul circulator cedează sub presiunea alegerilor noastre zilnice.
Cauza din farfurie: Excesul de grăsimi trans, sare și zahăr ascuns
Mâncarea tradițională moldovenească, dar și produsele ultraprocesate care au invadat de multă vreme magazinele (mezeluri, produse de patiserie, sosuri gata preparate) abundă în grăsimi hidrogenate (trans) și sare. Grăsimea de slabă calitate crește nivelul colesterolului „rău” (LDL), care se depune pe pereții arterelor (ateroscleroză), îngustându-le până la blocarea completă. Consumul masiv de sare (de cele mai dese ori dublu față de recomandarea OMS de maximum 5g/zi) reține apa în organism și rigidizează vasele, ducând direct la hipertensiune arterială.
Cauza din fotoliu: Sedentarismul cronic
Inima este un mușchi. Neantrenată prin mișcare, ea își pierde forța de pompare, iar vasele de sânge își pierd elasticitatea. Sedentarismul scade capacitatea organismului de a gestiona grăsimile și zaharurile din sânge, accelerând obezitatea, diabetul zaharat și formarea cheagurilor de sânge, crescând dramatic riscul de atac de cord sau AVC.
Fenomenul „Supramortalității feminine”: Datele BNS relevă o discrepanță majoră: mortalitatea feminină prin bolile aparatului circulator este cu 13,4 puncte procentuale mai înaltă decât cea în rândul bărbaților. Femeile din Moldova sunt profund afectate, adesea din cauza cumulului dintre stresul cotidian, neglijarea primelor simptome cardiace și incidența crescută a obezității la vârste post-menopauză. Teritorial, regiunea Nord deține recordul trist, unde 59,9% din totalul deceselor au această cauză.
2. Tumorile maligne (17,0%) și legătura directă cu alimentația ultraprocesată
A doua cauză de deces o reprezintă cancerul. Organizația Mondială a Sănătății estimează că cel puțin o treime din cazurile de cancer pot fi prevenite direct prin modificarea alimentației și eliminarea toxinelor.
- Lipsa antioxidanților și a fibrelor: Dieta multor moldoveni duce deseori lipsă de legume și fructe proaspete, în special în sezonul rece. Fibrele curăță colonul și reduc timpul în care reziduurile stagnează în organism, fiind esențiale în prevenția cancerelor digestive.
- Carnea procesată și aditivii: Consumul frecvent de mezeluri cu adaos de nitriți de sodiu și afumăturile comerciale cresc riscul tumorilor gastrice și colorectale.
- Supramortalitatea masculină: În cazul tumorilor, bărbații mor într-un raport de 1,5 ori mai mare decât femeile. Explicația rezidă în incidența mult mai mare a fumatului și a consumului de alcool în rândul bărbaților, combinate cu reticența acestora de a efectua controale medicale preventive. Municipalitatea Chișinău (19,3%) și UTA Găgăuzia (17,3%) înregistrează cele mai mari ponderi de decese prin cancer.
3. Bolile aparatului digestiv (7,8%): Amprenta abuzului de substanțe și alimente grele
Aparatul digestiv este primul care procesează tot ce introducem în organism. O pondere de aproape 8% din totalul deceselor arată că ne agresăm zilnic ficatul, pancreasul și stomacul.
Ciroza hepatică (cauzată de consumul excesiv de alcool sau de alimente extrem de grase care duc la steatoză/ficat gras) și pancreatitele acute (declanșate frecvent de mese uriașe, bogate în grăsimi grele și alcool simultan) sunt principalele afecțiuni din această categorie. Regiunea Centru (9,9%) și regiunea Sud (8,4%) înregistrează cele mai mari ponderi din țară la această categorie, zone recunoscute istoric pentru o cultură pronunțată a producției și consumului excesiv de vin de casă.
Cifrele prezentate de Biroul Național de Statistică nu sunt doar date matematice, ci un semnal de alarmă major pentru sănătatea publică. Scăderea numărului general de decese în 2025 este o veste pozitivă, însă structura mortalității rămâne profund dezechilibrată în favoarea unor boli care pot fi prevenite.
Data viitoare când alegeți ce cumpărați de pe raftul supermarketului sau când optați pentru a petrece o seară pe canapea în loc de o plimbare, amintiți-vă că peste 70% din riscurile de deces din Republica Moldova sunt controlabile prin propriile noastre decizii zilnice. Alegeți să consumați conștient și să vă mișcați mai mult!
