O călătorie în viitor: Oare cu ce ne vom alimenta în 2050?

Apariția proteinelor vegetale, autorizarea insectelor ca aliment, a cărnii sintetice, sau chiar a legumelor și plantelor cultivate sub LED-uri, meniurile și rețetele culinare cu care suntem atât de obișnuiți vor cunoaște mari schimbări în viitor. Un articol publicat în cotidianul francez Le figaro.

Din laborator în farfurie. Așa poate fi formulat conceptul de alimentație din viitor. Nu poate exista o privire de ansamblu asupra noilor modalități de producere a alimentelor fără a pune în discuție cum vor fi consumate alimentele viitorului. Aceste noi rețete, care se vor baza pe plante, leguminoase, insecte sau carne recreată artificial în bioreactoare, sunt una dintre piesele puzzle-ului alimentar al anului 2050.

Fie că vorbim din punct de vedere al impactului asupra mediului, al valorii nutriționale sau al gustului, nimeni nu a demonstrat încă o superioritate incontestabilă în a face față provocării de a hrăni 10 miliarde de oameni. „Problema nu este să treci de la 7 la 10 miliarde de persoane pe Pământ, ci să treci de la 2,5 la 7,5 miliarde de oameni care vor să mănânce același lucru. Aveți grijă să nu înlocuiți un dezastru cu altul”, avertizează Eric Archambeau, fost președinte al Fundației Jamie Oliver Food, cofondatorul fondului Astanor Ventures, care investește în companii ce contribuie la un sistem alimentar mai durabil.

Cum va arăta conținutul farfuriei noastre în 2050? Acest lucru va depinde de teritoriu, de nevoile nutriționale specifice fiecărei națiuni și de rentabilitatea economică a celor care produc alimentele de mâine.

Astfel, pentru occidentali, farfuria anului 2050 va fi, fără îndoială, mult mai bogată în proteine ​​alternative la carne sau lapte. Dacă vorbim despre meniuri vegetariene, acestea vor conține ceea ce va fi produs în fermele verticale sau urbane. Anumite legume, plante și fructe cultivate fără pământ vor prelua de fapt (de la 5 până la 15% din necesar, în funcție de sezon) producția în câmp deschis, care probabil va fi și mai perturbată decât în ​​prezent, ca urmare a schimbărilor climatice. Acest lucru va reduce presiunea culturilor pe solurile sărace în nutrienți.

Steak-uri și pulpe de pui in vitro, în farfuriile noastre

Cu excepția unui risc major pentru sănătate, pe care nimeni nu îl poate prezice astăzi, cele mai futuriste tehnici vor permite cercetătorilor să recreeze steak-uri și pulpe de pui in vitro, care vor fi și ele în farfuriile noastre. Se va întâmpla mai degrabă în restaurante, înainte ca acest lucru să devină obișnuință și în casele noastre. În ceea ce privește insectele crescute în turnuri urbane, acestea vor fi folosite pentru a crea miliardele de tone de proteine ​​de care oamenii vor avea nevoie. Le vom găsi în burgeri, mâncăruri preparate, milkshake-uri, fursecuri sau alte băuturi, fără ca gustul sau culoarea sa fie schimbate. Mai ales în țările cu o puternică tradiție gastronomică, unde noii aventurieri sunt preocupați să-și prezinte noul fel de mâncare într-o formă care să nu deranjeze obiceiurile sau reperele culinare ale oamenilor. Aceasta este una dintre rețetele cheie pentru conținutul farfuriilor de mâine.

Cum de hrănit 10 miliarde de oameni în 2050?

Ar fi nevoie de două planete și jumătate. Este ceea ce ar fi nevoie pentru a hrăni omenirea în 2050. Pentru a ieși din acest impas, start-up-urile, ONG-urile, industria alimentară, fermierii și oamenii de știință din întreaga lume lucrează la un nou model alimentar.

Iată o scurtă prezentare a soluțiilor propuse de aventurierii farfuriilor noastre.

Burgeri și nuggets de pui in vitro

În timp ce aproape o sută de start-up-uri lucrează în întreaga lume pentru a reproduce celule stem in vitro pentru a „crește” carne, pui, pește, miere sau ingrediente sintetice lactate, obstacolele etice și economice rămân numeroase. Cum să hrănești întreaga planetă cu proteine ​​animale alternative? Și asta din câteva celule stem. Procesul ultra-tehnologic este deja pus în aplicare din punct de vedere tehnic și economic în mai multe companii tinere israeliene și americane (Eat Just, Future Meat, SuperMeat, Aleph Farm etc.). Dar va trebui totuși să așteptăm cel puțin un deceniu, și consumatorii mai puțin reticenți, pentru o producție masivă în farfurii noastre. Puiul in vitro, servit adesea în nuggets, ar trebui să fie primul care își găsește loc în meniurile noastre, în timp ce la carnea de vită, alta decât steack-ul, este foarte delicat de reconstituit. Aceste tipuri de carne a viitorului ar însemna 450 de miliarde de dolari în vânzări în 2040, sau 20% din piața globală a cărnii.

Sub formă de pudră sau întregi, gândaci, muște și lăcuste, parte din rețetele noastre culinare

În orașul Kidmat Tzvi, la nord de Marea Galileii din Israel, Dror Tamir, co-fondatorul companiei Hargol FoodTech, spune că în ultimele luni, a avut undă verde pentru a comercializa lăcustele pe care compania sa le crește din 2017 în aproximativ cincizeci de cutii departe de privirile indiscrete ale oamenilor. Dacă 2 miliarde de oameni consumă deja în mod regulat această insectă, antreprenorul este convins că această lăcustă, întreagă sau în pudră, ca ingredient în fripturi sau preparate sportive, va contribui la asigurarea supraviețuirii altor 8 miliarde de oameni.

„Fie că ne place sau nu, insectele vor face parte din alimentația noastră pentru că va trebui să schimbăm felul în care mâncăm”, pledează el. Avantajul lăcustei: conținutul său ridicat de proteine ​​și undă verde de utilizare pe care o are deja peste tot în lume (cu excepția Israelului…). Încă nu este cazul gândacilor de făină Molitor sau a muștelor soldate negre care în prezent sunt autorizate doar pentru hrana animalelor. Dar situația s-ar putea schimba pe măsură ce reglementările evoluează în Europa și Statele Unite. Compania Ynsect din Franța speră să producă în curând 200.000 de tone de insecte într-o fabrică în construcție lângă Amiens și în turnuri de depozitare de 32 de metri. În cea mai mare parte, aceste creaturi cu care europenii și americanii nu sunt obișnuiți ar trebui să se găsească în burgeri cu insecte, preparate pentru sportivi sau pentru seniori, sau chiar în batoane proteice, fursecuri și suplimente alimentare, mai degrabă decât întregi și la grătar, ca aperitiv sau ca fel principal. Amploarea impactului asupra mediului al acestor animale înfometate de energie va determina în cele din urmă viteza cu care acestea vor ajunge în meniurile noastre.

Proteinele vegetale, o alternativă la carne sau lactate

Lapte de ovăz, soia, nucă de cocos sau speltă, friptură de legume cu proteine ​​de mazăre sau soia, somon pe bază de morcovi, leguminoase ca fel principal în farfurie… Proteinele vegetale sunt deja peste tot în restaurantele, cantinele și în bucătăriile noastre. Mai puțin consumatoare de apă și cu mai puține emisii de metan decât creșterea animalelor, Proteinele vegetale sunt acum una dintre soluțiile avansate pentru a hrăni mai curat și mai bine planeta.

Cu toate acestea, aceste alternative vegetale la carne sau lactate reprezintă încă mai puțin de 0,5% din piața alimentară din Franța.

Potrivit companiei agricole franceze Limagrain, în afară de soia, celelalte leguminoase (mazăre, linte etc.) contribuie doar modest la producția de proteine ​​în comparație cu grâul, orezul și porumbul și nu sunt profitabile pentru producători. Sunt atâtea obstacole în calea dezvoltării lor. Cu toate acestea, giganții din alimentație continuă să le găsească loc pe rafturile magazinelor, de la Danone la McDonald’s prin Burger King sau Nestlé. Având ca priorități îmbunătățirea gustului și simplificarea rețetelor, proteinele vegetale se vor regăsi, fără îndoială, în 30 de ani, în farfurii noastre.

Algele marine precum spirulina, kombu si wakame, o alternativă credibilă la proteinele animale

Algele marine și proteinele pe care le conțin acestea vor fi o alternativă credibilă la proteinele animale din farfuriile noastre, fără a epuiza solul. Cu siguranță, din cele 600 de varietăți de alge din lume, abia 20 sunt autorizate în alimentație, „dintre care cinci sau șase cu un aport nutrițional și gustativ cu adevărat atractiv”, detaliază Antoine Ravenel, directorul companiei GlobeXplore.

Este cazul algei vedete, spirulina, care contine 70% proteine, sau salata de mare, bogata în iod, oligoelemente și vitamina C.

Franța este al doilea producător european al acestor plante în 98% sălbatice, iar producția mondială este condusă de China și Indonezia (o treime din producția mondială). Folosite în alimente de secole în Asia, algele sunt mai puțin populare în Europa. „În Franța, trebuie să schimbăm consumul de alge marine și să explicăm consumatorului cum să le gătească, astfel încât să vadă că este bună pentru sănătate, și mai ales bună la gust”, argumentează directorul GlobeXplore. Potențialul acestor plante în farfuriile noastre este imens. Potrivit unui studiu al Universității Olandeze din Wageningen, o referință în domeniul problematicilor alimentare, dacă 2% din oceanele lumii ar fi dedicate culturii lor, toate nevoile de proteine ​​ale planetei ar fi satisfăcute.

Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].