Obligații de etichetare a vinului în Uniunea Europeană
Detaliem astăzi subiectul vinului, care generează regulat polemici în rândul consumatorilor. Vom aborda acest subiect din punct de vedere al aportului nutrițional (I), dar și al noutăților legislative (II) care ne așteaptă pe viitor în acest sector.
I. Vinul, aliment esențial pe masa consumatorului din Republica Moldova
Vinul se obține din sucul natural al strugurilor, care conține zahăr în mod natural. Acest suc dulce, sub influența drojdiei, se transformă într-o băutură alcoolică. Vinificatorii, fie că sunt producători industriali sau producători casnici, au opțiunea de a decide dacă să păstreze zahărul în timpul procesului de vinificație, din considerații legate de tradiție, stil sau corecție. În unele cazuri, zahărul poate fi utilizat în mod intenționat în timpul vinificației, în special atunci când strugurii nu sunt suficient de copti. De asemenea, se poate adăuga o notă de dulce vinului după ce procesul de vinificație a fost finalizat, prin adăugarea unei cantități mici de must concentrat înainte de îmbuteliere. Aceasta permite intensificarea aromelor de fructe sau corectarea acidității, dacă este necesar.
Zahărul din vin: Ce înseamnă asta?
Mulți dintre voi vă întrebați despre conținutul de zahăr dintr-un pahar de vin (care are un volum între 12 și 15 cl de obicei). Vorbim aici despre aportul caloric al vinului, iar zahărul este folosit că unitate de măsură etalon. Astfel, această unitate de măsură este compusă din zahărul rezidual, care rămâne în vin după faza de fermentație, acesta variind în funcție de tipul de vin, dar și din echivalentul zahărului în volum de alcool.
Cât privește zahărul rezidual, vinurile pot fi clasificate după cum urmează:
- Sec 0 – 4 g/L
- Demi-sec 4,1 – 12 g/L
- Demi-dulce 12,1 – 50 g/L
- Dulce >50 g/L
Cât privește echivalentul zahărului în volum de alcool, alcoolul prezent în vin este o indicație pentru calcularea acestuia și are o valoare aproximativă între 4 – 6 cuburi de zahăr echivalent într-un pahar de vin de 12,5 cl.
Mai jos aveți una din metode de calcul pentru echivalentul zahărului în volum de alcool:
- Avem aproximativ 81 de grame de alcool într-o sticlă de 75 cl de vin (ținând cont că densitatea alcoolului este de 80% din cea a apei și că o sticlă este de 3/4 de litru)
- O sticlă de 75 cl de vin constituie aproximativ 6 pahare (sau 12,5 cl per pahar) care conțin 13,5 grame de alcool per pahar (exact rata nominală de alcool afișată, nu-i așa că matematica este frumoasă?)
- Apoi trebuie să înmulțim cu 1,8 cantitatea de alcool per pahar, ceea ce înseamnă 24,3 grame de zahăr (este vorba de un coeficient ce reprezintă raportul de calorii produse de alcool și zahăr, această diferență fiind de aproximativ 1,8 mai mare la alcool)
Pentru a calcula conținutul de zahăr într-un pahar de vin (sec sau dulce) trebuie, deci, să adunăm sistematic zahărul rezidual și echivalentul de zahăr în volum de alcool.
Pentru un vin sec, în consecință, vom avea mai puține calorii decât pentru un vin dulce. Un gram de zahăr oferă 3,87 kilocalorii. Un pahar de vin sec de 13,5% conține aproximativ 94 de kilocalori (echivalentul de zahăr în volum de alcool fiind majoritar), iar pentru unul dulce (zahăr rezidual plus echivalent de zahăr în volum de alcool) de aproximativ 164 de kilocalorii.
De ce să facem asemenea calcule?
Alimentația echilibrată și sănătatea publică sunt priorități ale politicilor comunitare orientate spre protecția consumatorului. Consumatorul trebuie să poată alege/produce în cunoștință de cauză alimentele pe care le consumă în așa mod că să poată să-și asigure aportul nutrițional așteptat, cât și un echilibru al acestuia, condiție inconturnabilă pentru un organism sănătos. Revenind la subiectul vinului, care este un aliment consumat pe larg în Republica Moldova, mai mult de 98% din caloriile dintr-un pahar de vin sec (vezi raportul zahăr/litru) provin din alcool și nu din zaharuri reziduale.
Un pahar standard de vin (125 ml) la 13% alcool și 2 grame de zahăr/litru va conține 94 de calorii din alcool și doar câteva calorii vor fi atribuite zahărului rezidual.
II. Evoluțiile legislative, elemente cheie în drumul Republicii Moldova în integrarea comunității europene
De la sfârșitul anului 2023, în UE vinurile vor trebui, ca și alte produse alimentare, să-și indice compoziția și declarația nutrițională.
Este un subiect care datează de mai bine de 40 de ani, odată cu apariția primelor reguli europene de etichetare a compoziției și valorii nutriționale a produselor alimentare. Băuturi cu tărie alcoolică în volum mai mare de 1,2% vol. au beneficiat întotdeauna de scutiri. Regulamentul european N°1169/2011 numit INCO (informarea consumatorilor privind produsele alimentare) prevedea să reevalueze situația în 2014, dar această reevaluare a fost amânată.
În cele din urmă, un raport din 2017 al Comisiei Europene a inclus avize din partea Parlamentului European, a Organizației Mondiale a Sănătății, a asociațiilor de consumatori, organizațiilor de sănătate publică și a diferitor producători de băuturi alcoolice. Toate părțile interesate au convenit asupra necesității de a informa mai bine consumatorii cu privire la conținutul băuturilor alcoolice pe care le consumă și valoarea lor nutritivă.
În 2021, Comisia a profitat de revizuirea regulamentului privind organizarea comună a piețelor în domeniul produselor agricole pentru a introduce, începând cu 8 decembrie 2023, obligativitatea unei liste de ingrediente și a informațiilor nutriționale.
Concret, lista ingredientelor va putea fi indicată în mod dematerializat (pe internet). În plus, declarația nutrițională va putea fi limitată la valoarea energetică de pe etichetă, cu condiția ca aceasta să fie accesibilă integral, în mod dematerializat. Industria vinurilor pare să se îndrepte către utilizarea codurilor QR care vor fi imprimate pe sticle.
Etichetarea vinurilor „produse și etichetate” înainte de 8 decembrie 2023 nu va trebui modificată și aceste vinuri pot fi introduse pe piață până la epuizarea stocurilor.
De ce se preconizează o etichetare dematerializată pentru vin, când aceasta nu este posibilă pentru alte produse alimentare?
Spre deosebire de marea majoritate a alimentelor (și a altor băuturi alcoolice), compoziția vinului poate varia în funcție de diferite elemente. În funcție de recolte, cupaje și obiectivele producătorilor, poate fi necesar să se adauge diverse ingrediente și aditivi (zahăr, acidifianți, stabilizatori etc.). În plus, vinul este un produs „viu”, ale cărui caracteristici evoluează în timp. În funcție de timpii de învechire și depozitare și de metodele de livrare a produsului (export), se pot adăuga anumiți aditivi. Este cazul, de exemplu, al stabilizatorilor sau al gazelor de ambalare folosite pentru a preveni deteriorarea vinului. Decizia de a le adăuga sau nu poate fi luată în ultimul moment, înainte de îmbuteliere, în funcție de comenzi și de caracteristicile produsului.
Astfel, lista de ingrediente a unui vin din aceeași recoltă poate varia nesemnificativ, ceea ce face uneori dificilă etichetarea listei de ingrediente direct pe recipiente.
În ceea ce privește informațiile nutriționale, practicile arată că valoarea energetică ar avea mai multă semnificație pentru consumator decât etichetarea tabelului nutrițional complet (grăsimi, acizi grași saturați, zaharuri, proteine, sare). Într-adevăr, vinul nu contine sare, proteine sau grasimi. Iată de ce instituțiile europene au autorizat etichetarea doar a valorii energetice pe eticheta produselor (în kcal sau kj), celelalte informații putând fi trimise dematerializat.
Ce informații vor fi puse la dispoziția consumatorului
Grăsimile, acizii grași saturați, proteinele și sarea sunt prezente în vin în cantități neglijabile din motive tehnologice. Prin urmare, în general, nu este necesar să se efectueze o analiză actualizată a acestor valori. Dacă sunt prezente în cantități neglijabile, conținutul va trebui indicat în grame (g). Valoarea energetică în kJ și kcal, precum și carbohidrații și zaharurile mai mari de 10 g la 100 ml vor fi indicate fără zecimale. Valorile mai mici de 10 g per 100 ml vor fi indicate cu cel mai apropiat 0,1 g, iar sarea de gătit cu cel mai apropiat 0,01 g.
De asemenea, se va putea indica sub tabel cuvintele „Conține cantități mici de grăsimi, acizi grași saturati, proteine și sare”.
Pe langa valorile nutritive, vor trebui menționate și toate ingredientele necesare producerii unui vin și care nu sunt în totalitate consumate sau îndepărtate (auxiliari tehnologici). Lista ingredientelor va trebui pusă în evidență prin mențiunea „Ingrediente:”, urmată de lista ingredientelor folosite în ordinea descrescătoare a cantității (masei) acestora. Vor fi folosite nume oficiale sau numere E, dacă există. Aceasta va începe întotdeauna cu termenul „struguri” sau „must de struguri” (dacă nu a fost încă procesat). În cazul îmbogățirii, acesta va fi urmat, în prealabil, de termenul „zahăr”. În cazul unui amestec de mai multe vinuri, vor fi indicate toate ingredientele folosite. Zahărul, acidul tartric sau dioxidul de sulf vor fi astfel menționate o singură dată în listă. Ingredientele care alcătuiesc mai puțin de două procente din produsul final vor putea fi enumerate la final, în orice ordine. Acest lucru se referă în special la aditivi și auxiliarii tehnologici. Clasele de aditivi vor fi indicate pentru fiecare aditiv.
Alergenii vor trebui să fie denumiți corespunzător și evidențiați în lista de ingrediente. Alergenii vor fi indicați, de exemplu, după cum urmează: „dioxid de sulf” sau „E220 (sulfiți)”, „bisulfit de potasiu”, „metabisulfit de potasiu”, „lizozim (ou)”, „albumină de ou”, „cazeină (lapte)”. Acesta din urmă va putea fi menționat și ca auxiliar tehnologic în anumite circumstanțe. Deși lista de ingrediente va fi indicată în mod explicit pe etichetă, simpla mențiune „sulfiți” nu va fi suficientă pentru a îndeplini cerințele legale de etichetare ale UE. Dacă pe etichetă va fi folosit un cod QR, pe etichetă va trebui să apară și mențiunea „Conține sulfiți”
Cât de exacte vor trebui să fie informațiile?
Informațiile vor trebui să fie furnizate în conformitate cu toleranțele armonizate din UE. Pentru vinurile cu un conținut mai mic de 100 g/l zahăr, adică aproape toate vinurile, cu excepția vinurilor dulci, va fi permisă o toleranță de 2 g/100 ml (care corespunde la 20 g/l). Pentru vinurile dulci nobile cu un conținut mai mare de 100 g/l zahăr, UE va tolera abateri de până la 20 la sută pentru indicarea carbohidraților/zaharurilor.
Pentru valoarea energetică, nu există o toleranță armonizată la nivelul UE. Nu se știe deocamdată cât de mare va fi o eventuală marjă de variație.
Ce impact asupra pieței?
Impactul acestei schimbări de reglementare nu trebuie trecut cu vederea. Obligația de transparență care va fi impusă din 8 decembrie 2023 este o mică revoluție. Cum vor reacționa consumatorii la prezența anumitor aditivi? Se vor îndepărta de produsele cu o listă lungă de ingrediente? Unii producători se întreabă deja despre utilizarea a mai puține ingrediente. Vor fi dezvoltate aplicații mobile pentru a compara vinurile între ele pe baza informațiilor furnizate de codurile QR? Consumatorii se vor îndrepta mai mult către vinuri bio, fără aditivi? Cert este că în Uniunea Europeană consumatorii vor fi mai bine informați cu referire la vinurile pe care le consumă.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.
