Perturbatorii endocrini: ce mai este și asta, de ce sunt periculoși pentru sănătatea noastră și cum îi putem evita

Pe parcursul secolului al XX-lea, peste 100.000 de molecule au fost concepute de industria chimică. Astăzi, în întreaga lume sunt vândute între 40.000 și 60.000 de produse chimice industriale. Multe dintre ele conțin substanțe cunoscute sau suspectate a fi perturbatori endocrini; scrie Yuka.io.

Omniprezenți de câțiva ani în mass-media occidentală, și aproape inexistenți în presa din R. Moldova, perturbatorii endocrini sunt prezenți în viața noastră de zi cu zi: îi putem găsi în alimente, haine, mobilier sau pur și simplu în apa pe care o bem și în aerul pe care îl respirăm.

Perturbatorii endocrini: ce mai este și asta, de ce sunt periculoși pentru sănătatea noastră și a copiilor noștri și ce soluții sunt pentru a-i evita? Platforma CE CONSUM EU vă dă toate răspunsurile.

Ce sunt perturbatorii endocrini?

Conform definiției OMS (Organizația Mondială a Sănătății), perturbatorii endocrini sunt „substanțe chimice de origine naturală sau artificială străine organismului care pot interfera cu funcționarea sistemului endocrin (adică sistemul hormonal) și astfel produc efecte nocive asupra acestui organism sau asupra descendenților săi”.

Pentru a înțelege cum funcționează perturbatorii endocrini, trebuie mai întâi să înțelegeți cum funcționează hormonii. Într-o situație normală, corpul nostru secretă hormoni care joacă rolul de mesageri chimici: aceștia vor permite organelor noastre să comunice între ele pentru a provoca diverse reacții. Creierul nostru va juca rolul de conducător al celor aproximativ 50 de hormoni pe care îi producem.

Acești hormoni vor permite stimularea organelor și vor controla procese pe termen lung precum creșterea, reproducerea și dezvoltarea. Ei sunt, de asemenea, jucători cheie în fiziologia noastră și vor permite în special reglarea apetitului, a temperaturii, a somnului sau a dispoziției noastre.

Problema perturbatorilor endocrini este că aceștia vor interfera cu funcționarea hormonilor naturali și vor bruia mesajul lor. Ei vor putea astfel acționa în trei moduri:

• Pot modifica producția de hormoni naturali prin interferarea cu mecanismele lor de sinteză, transport, degradare sau eliminare.
• Pot imita acțiunile hormonilor noștri naturali prin înlocuirea lor, ceea ce este o problemă atunci când acțiunea acestor hormoni nu este necesară.
• Pot bloca acțiunea acestor hormoni atașându-se de receptorii cu care interacționează.

Prin aceste interferențe diferite, perturbatorii endocrini vor afecta diferite funcții esențiale ale organismului precum metabolismul, funcțiile de reproducere sau chiar funcționarea sistemului nervos, cu consecințe pe care le vom vedea puțin mai jos.

Unde se găsesc perturbatorii endocrini?

Sursele de expunere sunt numeroase deoarece acești inamici invizibili se ascund peste tot în mediul nostru de zi cu zi.

Produse alimentare și apă

Prezența anumitor pesticide în produsele alimentare, în special în fructe și legume, contribuie puternic la expunerea noastră la perturbatorii endocrini. Astfel, dintre cele 90 de pesticide reevaluate de EFSA ( Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) din 2018, 10 au fost identificate ca perturbatori endocrini.

Anumiți aditivi alimentari precum BHA (E320) sau BHT (E321) se numără printre aditivii suspectați de a avea efecte de perturbare endocrină.

Apa de la robinet poate conține, de asemenea, perturbatori endocrini din cauza contaminării sale cu pesticide sau produse farmaceutice (inclusiv contraceptive).

Ambalaje alimentare și ustensile de bucătărie

Perturbatorii endocrini pot fi găsiți în unele ambalaje, în special foliile de plastic și ambalajele din plastic. Cu toate acestea, plastifianții (ftalați, de exemplu) pot contamina alimentele, în special în timpul încălzirii.

Contaminarea poate proveni și de la anumite ambalaje alimentare din hârtie și carton care pot conține compuși perfluorurați (cutii de pizza sau pungi de floricele de porumb pentru microunde, de exemplu). Aceste ambalaje pot genera, de asemenea, uleiuri minerale, în special din cernelurile și adezivii de ambalare, care pot avea efecte de perturbare a sistemului endocrin. Acestea pot contamina alimentele.

Ustensilele de bucătărie cu acoperire antiaderență pot conține substanțe, în special substanțe perfluorinate (PFOA, PFOS), care ar acționa ca perturbatori endocrini.

Medicamente

Unele medicamente pot avea efecte endocrine. La femei, contraceptivele precum pilula sunt prin definiție perturbatori endocrini în măsura în care modifică funcționarea hormonilor pentru a preveni ovulația. Medicamentele au în general scopul de a trata. Însă problema nu ține atât de subiectul sănătății unde medicamentele aduc mai multe beneficii decât riscuri, ci mai degrabă de impactul asupra mediului.

Produse de uz casnic și produse de igienă

Multe produse de uz casnic conțin substanțe recunoscute sau suspectate a fi perturbatori endocrini, precum conservanți sau agenți de textură (triclosan, ftalați sau anumiți parabeni de exemplu)
La fel, aceste substanțe se regăsesc și în produsele de înfrumusețare și igienă (deodorante, șampoane, farduri, pastă de dinți etc.).

Casa și mobilierul

Multe produse pentru casă și mobilier contribuie la poluarea aerului din interior, în special pentru că conțin substanțe ignifuge bromurate – substanțe menite să limiteze riscul de incendiu – dintre care unele au fost descrise ca perturbatori endocrini.

Produsele din țesături (draperii, covor, lenjerie de pat etc.) conțin aceste substanțe ignifuge sau anti-pete (perfluorinate), dintre care unele sunt potențiali perturbatori endocrini.

Mobilierul poate emite mai multe substanțe volatile problematice, cum ar fi formaldehida. Mobilierul din PAL (Placi Aglomerate de Lemn) este afectat în mod deosebit deoarece aceste substanțe se găsesc în principal în lipiciul folosit pentru amalgamarea lemnului.

Citește și:

Vopselele pot conține, de asemenea, potențiali perturbatori endocrini, în special vopselele clasificate B și C, cele care emit cei mai mulți compuși chimici.

În 2019, un studiu realizat de Santé Publique France (Agenția de Sănătate Publică din Franța) a dezvăluit că perturbatori endocrini dovediți sau suspectați erau prezenți în corpul tuturor francezilor, cu rate mai mari de impregnare la copii. În rândul francezilor în ansamblu, s-au găsit 6 mari familii de perturbatori: bisfenoli, parabeni, ftalați, eteri de glicol, retardanți de flacără bromurați, compuși perfluorurați. Potrivit Santé Publique France, nivelurile de impregnare măsurate sunt comparabile cu cele ale altor studii efectuate în străinătate, în special în Statele Unite și Canada.

Bisfenol A: când va exista o interdicție europeană?
Bisfenolul A (BPA) este o substanță care se găsește în multe materiale plastice. A fost interzis în Franța în 2010 în biberoane și în 2015 în recipientele pentru alimente, din cauza efectelor perturbatoare ale sistemului endocrin.

În 2019, Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) a clasificat bisfenolul A drept „substanță foarte îngrijorătoare” datorită efectelor sale asupra ovulației, învățării și memoriei. Cu toate acestea, rămâne autorizat în alte țări europene: EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor) a scăzut ADI (doza zilnică acceptabilă) în decembrie 2021, dar nu l-a interzis și majoritatea țărilor europene îl folosesc în continuare în produse cu risc precum biberoanele.

Cealaltă problemă este că moleculele de înlocuire folosite astăzi – Bisfenol F și Bisfenol S – s-ar putea dovedi la fel de problematice. În prezent, numeroase studii sugerează că efectele lor sunt comparabile cu cele ale Bisfenolului A14-16. Sunt în curs solicitări către Agenția Europeană pentru Produse Chimice pentru a reglementa mai bine utilizarea acestor noi substanțe.

Care sunt efectele perturbatorilor endocrini?

Efectele dovedite sau suspectate ale perturbatorilor endocrini sunt numeroase, atât din punct de vedere al sănătății, cât și al mediului.

Efecte asupra sănătății

Potrivit unui studiu din 2021 al Santé Publique France, au fost identificate peste 50 de efecte asupra sănătății care pot fi atribuite perturbatorilor. Principalele efecte ale perturbatorilor endocrini cunoscute la ora actuală sunt următoarele:

1. Efecte asupra reproducerii

Perturbatorii endocrini afectează funcția de reproducere la mai multe niveluri. Ele pot altera dezvoltarea funcțiilor reproductive ale indivizilor încă de la naștere: expunerea precoce poate duce astfel la o predispoziție de a dezvolta tulburări de pubertate și/sau de fertilitate.

Perturbatorii endocrini pot afecta în special reproducerea la bărbați și la femeii împiedicând spermatogenezei (formarea spermatozoizilor) și oogenezei (formarea ovocitelor), și având drept consecință scăderea fertilității.

Expunerea la perturbatori endocrini ar putea fi implicată și în apariția malformațiilor testiculare și ovariene, dezvoltarea endometriozei sau chiar a sindromului ovarului polichistic.

În cele din urmă, pubertatea precoce este de asemenea suspectată a fi favorizată de expunerea la perturbatori endocrini. Fetele sunt de 10 ori mai des afectate decât băieții.

2. Obezitatea și diabetul

Expunerea la perturbatori endocrini ar contribui la creșterea obezității și a diabetului zaharat. Într-adevăr, alimentația excesivă și lipsa de activitate nu sunt singurele cauze ale epidemiei de obezitate și diabet observată în țările industrializate.

Modificând funcționarea anumitor hormoni, perturbatorii endocrini ar perturba mecanismele de reglare a metabolismului glucidelor și lipidelor, a apetitului și a sațietății. În special, acești perturbatori endocrini ar acționa în timpul dezvoltării fetale, perturbând echilibrul energetic al individului pe viață, adică echilibrul dintre aportul și consumul de energie și promovând astfel obezitatea.

Expunerea la perturbatori endocrini, prin cauzarea unor anomalii in reglarea si secretia de insulina, poate duce la rezistenta la insulina, un element cheie la originea diabetului de tip 2.

3. Tulburări de dezvoltare

Perturbatorii endocrini sunt implicați în diverse tulburări de comportament la copii: hiperactivitate, tulburări relaționale, tulburări emoționale, simptome de anxietate, comportamente mai agresive.

În plus, interferând cu funcționarea hormonului tiroidian, care este crucial pentru dezvoltarea creierului, perturbatorii endocrini joacă un rol în scăderea coeficientului de inteligență și a abilităților noastre cognitive.

4. Cancer

Anumiți perturbatori endocrini ar putea crește incidența apariției cancerelor hormono-dependente: cancer de sân, ovare, prostată, testicule, tiroida. Expunerea în uter sau la vârstă fragedă ar putea favoriza aceste tipuri de cancer la vârsta adultă.

Perioade de cea mai mare vulnerabilitate
Suntem mai vulnerabili la perturbatorii endocrini în anumite perioade din viața noastră, când țesuturile și organele sunt în curs de dezvoltare și când corpul nostru se confruntă cu schimbări hormonale majore.

Cele mai sensibile perioade corespund dezvoltării fătului (mama și fătul sunt vulnerabili), copilăriei timpurii și pubertății. Perioada primelor 1 000 de zile de viață, de la concepție până la 2 ani, este o perioadă crucială care influențează viitoarea sănătate a individului. Prin urmare, trebuie să fim deosebit de atenți la expunerea noastră la aceste substanțe în aceste perioade.

Efectele asupra mediului

Având în vedere prezența lor masivă în viața noastră de zi cu zi, perturbatorii endocrini se vor răspândi în mediu și vor afecta toate organismele vii. Pesticidele vor contamina astfel solurile și râurile, iar produsele noastre de uz casnic vor ajunge în stațiile de epurare a apelor uzate unde perturbatorii vor fi filtrați puțin sau prost (pentru că nu sunt enumerați printre produsele de eliminat) înainte ca apa să fie apoi deversată în mediul înconjurător.

Perturbatorii endocrini pot afecta toate ființele vii, deoarece toate ființele vii au hormoni. În plus, hormonii sunt exact aceiași la toate vertebratele. Funcțiile lor pot varia, dar structura lor este identică. La oamenii în curs de dezvoltare, hormonul tiroidian va permite maturizarea creierului, în timp ce, la adulți, va ajuta la reglarea stării de spirit și a căldurii corpului nostru. Rolul său este și mai spectaculos la amfibieni, unde va controla metamorfoza unui mormoloc într-o broască. Acesta este motivul pentru care un medicament antitiroidian care ar ajunge într-un iaz ar împiedica apoi metamorfoza mormolocului într-o broască.

Perturbatorii endocrini sunt în prezent slab reglementați
Până în prezent, nu există o listă unică și oficială a perturbatorilor endocrini. În Franța, o listă cu 900 de substanțe de interes și o strategie de prioritizare au fost publicate de ANSES în aprilie 2021 pentru a accelera identificarea perturbatorilor endocrini.

Nu există încă obligația de a testa produsele (aditivi alimentari, cosmetice, medicamente, jucării, ambalaje etc.) pentru efectele lor endocrine înainte de a le introduce pe piață: nici produsul finit, nici componentele sale nu fac obiectul unei obligații de evaluare în legătură cu acest subiect.

Din 2018, în Uniunea Europeană, numai pesticidele și biocidele trebuie să fie supuse unei evaluări endocrine înainte de a fi introduse pe piață. Pesticidele și biocidele aflate în prezent pe piață trebuie să facă obiectul unei evaluări retroactive – care poate duce apoi la restricționarea sau chiar interzicerea lor – dar acest proces va dura, din păcate, în timp. Pentru celelalte categorii de produse, un document ghid este așteptat pentru 2022.

Conform regulamentului european REACH, care datează din 2007, substanțele cu proprietăți de perturbare a sistemului endocrin pot fi identificate ca SVHC (substanțe foarte îngrijorare), dar acest lucru nu duce neapărat la interzicerea acestora. Dosarele sunt transmise de statele membre UE: toate statele membre votează apoi asupra viitorului produsului în cauză. În 2021, de exemplu, în ciuda dovezilor privind efectul resorcinolului (un ingredient găsit în special în produsele cosmetice) asupra tiroidei, statele membre nu au votat pentru interzicerea acestuia.

Reglementarea perturbatorilor endocrini este așadar incompletă până în prezent și este esențial ca aceasta să evolueze pentru a putea proteja consumatorii.

Cum evităm perturbatorii endocrini?

La ora actuală este greu să îi evităm pentru că au devenit omniprezenți în mediul nostru, dar este posibil să ne limităm cât mai mult expunerea, în așteptarea apariției unor reglementări adecvate și a interzicerii acestor substanțe.

Ambalaje alimentare și ustensile de bucătărie

• Evitați să consumați prea multe alimente care au intrat în contact cu ambalajele din plastic;
• Utilizați materiale inerte (sticlă, oțel inoxidabil, ceramică) pentru prepararea și depozitarea alimentelor;
• Nu reîncălziți alimentele în recipiente de plastic;
• Promovați cumpărarea de produse din agricultura ecologică;
• Reduceți consumul de alimente ultraprocesate care pot conține aditivi problematici;
• Evitați ustensilele antiaderente (în special tigăile) și aruncați tigaia antiaderentă imediat ce stratul este deteriorat;
• Folosiți sare iodata pentru a evita deficitul de iod, iodul fiind esențial pentru sinteza hormonilor tiroidieni.

Întreținere și igienă

• Reduceți utilizarea produselor de uz casnic inutile și favorizați produsele naturale, cum ar fi oțetul alb, bicarbonatul de sodiu și săpunul de Marsilia;
• Evitați produsele cosmetice cu conservanți precum parabenii;
• Preferați cosmeticele organice care interzic utilizarea multor substanțe problematice
• Utilizați scutece organice sau lavabile pentru bebeluși (scutecele de bumbac pot conține reziduuri problematice de pesticide);
• În același mod, favorizați protecțiile igienice (absorbante, tampoane) din bumbac organic.

Casa si mobilierul

• Aerisiți interiorul în fiecare zi timp de 15 minute și aspirați în mod regulat: poluarea interioară este o sursă majoră de expunere la perturbatorii endocrini;
• Evitați utilizarea aerosolilor (odorizante, agenți de hidroizolație, dezinfectanți), lumânări sau tămâie care contribuie la poluarea aerului
• Evitați covoarele și podelele din clorură de polivinil;
• Spălați textile noi (huse, perne, covoare, perdele etc.) înainte de a le folosi) sau optați pentru textile second-hand;
• Preferați mobilierul din materiale naturale netratate și evitați mobilierul din PVC sau placaj care conține cleiuri și plastifianți care vor elibera compuși volatili în interior;
• Optați pentru mobilier la mâna a doua;
• Pregătiți camera unui nou-născut cât mai mult posibil cu câteva săptămâni înainte de naștere, aerisind bine în fiecare zi;
• Opriți computerul și telefonul mobil noaptea (sau cel puțin puneți-l în modul standby sau în modul avion), deoarece plăcile de bază electronice conțin substanțe ignifuge care eliberează compuși volatili în timpul funcționării.

Haine

• Spălați hainele noi înainte de a le purta;
• Purtați îmbrăcăminte tehnică din fibre sintetice numai în timpul unei sesiuni de sport.

Jucării pentru copii

• Spălați jucăriile noi cu apă și săpun înainte de a le oferi copilului dumneavoastră;
• Optați pentru jucării pentru copii din lemn masiv și material organic;
• Limitați jucăriile din plastic sau din lemn tratat, mai ales dacă sunt puse în gură;
• Optați pentru jucării second-hand (de fabricație recentă).

Sursa: Yuka.io

Traducere și adaptare din limba franceză: Elena Robu

Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].