Război în Ucraina: Soluții durabile pentru criza alimentară în UE. Idei și pentru R. Moldova

Invazia Ucrainei de către Rusia a creat un dezastru umanitar, perturbând în același timp sistemele energetice globale și piețele agricole internaționale. Ucraina și Rusia sunt principalii producători mondiali de grâu, porumb și semințe oleaginoase, precum și de îngrășăminte și combustibil. Exporturile riscă să fie serios perturbate de război.

Un grup de 500 de oameni de știință din țările Uniunii Europene vin cu propuneri concrete către factorii de decizie europeni pentru a găsi soluții la criza alimentară fără precedent legată de războiul din Ucraina. Sunt soluții care ar putea fi destul de utile și pentru cei care fac politici agricole în R. Moldova. Războiul din Ucraina creează, cât de paradoxal ar părea acest lucru, premise pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile în R. Moldova, dar și pentru schimbarea modului de alimentație în țara noastră. Trecerea graduală de la un consum preponderent bazat pe produse de origine animală către un consum bazat pe produse de origine vegetală ar fi un bun compromis nu doar pentru aceste timpuri pe care le trăim, dar și pentru sănătatea noastră în general.

Milioane de oameni din întreaga lume s-ar putea confrunta cu sărăcie și foamete

Potrivit oamenilor de știință din UE, Orientul Mijlociu și Africa, care sunt puternic dependente de importurile de cereale din regiune, vor fi cele mai afectate. Creșterea prețurilor la cereale ar putea conduce milioane de oameni din aceste regiuni către sărăcie și foamete. Ca răspuns imediat, factorii de decizie politici ar trebui să asigure fluxuri comerciale agricole deschise și sprijin financiar adecvat pentru programele internaționale de ajutor alimentar.

Șocuri anticipate asupra piețelor agricole au generat, de asemenea, sugestii pe termen scurt, cum ar fi abandonarea practicilor agricole durabile care fac parte din strategia Uniunii Europene și creșterea capacității producătorilor europeni de cereale, parțial pentru a garanta furnizarea de hrană pentru animale. Aceste măsuri ne-ar îndepărta de un sistem alimentar de încredere, care poate rezista șocurilor viitoare și poate oferi alimente sănătoase și durabile.

Transformarea sistemelor alimentare actuale pentru a asigura securitatea alimentară

Insecuritatea alimentară globală nu are rădăcini în lipsa aprovizionării, ci în inegalități economice puternice și distribuție defectuoasă. Producția globală actuală de alimente este mai mult decât suficientă pentru a hrăni o populație mondială și mai mare. Cu toate acestea, cerealele sunt date animalelor drept hrană, sunt folosite ca biocombustibil sau risipite, mai degrabă decât furnizate celor cu mijloace financiare limitate.

Contrar a ceea ce ar putea sugera discuțiile actuale, securitatea alimentară europeană nu este amenințată de criza ucraineană. Dimpotrivă, Europa este amenințată de o criză de lungă durată legată de alimentația nesănătoasă, cu un consum de cereale rafinate și produse de origine animală semnificativ mai mare decât recomandările alimentare naționale și cele în favoarea alimentației sănătoase și durabile.

Oamenii de știință propun trei pârghii pentru a face față șocurilor pe termen scurt din sistemul alimentar, asigurând în același timp sănătatea umană și dezvoltarea durabilă pe termen lung.

Accelerarea tranziției către o alimentație mai sănătoasă cu mai puține produse de origine animală în Europa, dar și în alte țări, precum R. Moldova.

În Europa, și de ce nu și în R. Moldova, o schimbare către un consum uman mai ridicat de leguminoase, legume și fructe și o scădere a produselor de origine animală ar putea reduce semnificativ presiunea asupra rezervelor mondiale de cereale. O treime din caloriile lumii sunt folosite în prezent pentru hrănirea animalelor și mai mult de trei sferturi din terenul agricol este folosit pentru a produce alimente de origine animală. Pe baza datelor FAO, se estimează că o reducere cu aproximativ o treime a cerealelor utilizate de UE pentru hrănirea animalelor ar putea compensa colapsul exporturilor ucrainene de cereale și semințe oleaginoase.

O reducere simultană a consumului și producției de alimente de origine animală ar duce la un sistem alimentar și agricol mai echilibrat, în conformitate cu obiectivele de sănătate publică și de mediu. Reducerea drastică a consumului de alimente de origine animală este o condiție prealabilă pentru limitarea încălzirii globale cu mult sub 2°C, stoparea distrugerii și poluării continue a habitatelor naturale și, prin urmare, oprirea transgresării granițelor planetare de către agricultură. În plus, o schimbare către alimentația pe bază de plante ar putea preveni 11 milioane de decese premature în fiecare an și ar putea reduce semnificativ povara globală a morbidității.

În schimb, eforturile politice de a aloca mai mult pământ pentru producția de hrană în efortul de a stabiliza capacitățile de producție a animalelor în contextul crizei actuale sunt contraproductive pentru securitatea alimentară globală. Aceste eforturi sporesc competiția dintre hrana animală și cea umană și întârzie transformarea către o producție alimentară mai durabilă.

Creșterea producției de leguminoase

Agricultura europeană este foarte dependentă de îngrășămintele cu azot consumatoare de energie. Livrările sunt în prezent întrerupte, deoarece Rusia este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte și gaze naturale din lume. Strategia UE „De la fermă la furculiță”, care urmărește să reducă la jumătate surplusul de azot și să extindă agricultura ecologică la 25% din teren, ar reduce foarte mult această dependență de importuri.

Creșterea diversității rotațiilor de culturi și includerea leguminoaselor fixatoare de azot ar înlocui îngrășămintele sintetice cu fixare biologică. Îmbunătățirea eficienței utilizării azotului prin dozarea mai bună a îngrășămintelor sintetice și organice și alegerea momentului potrivit de utilizare ar reduce și mai mult importurile și ar avea, de asemenea, efecte benefice considerabile asupra climei, calității aerului și calității apei.

Reducerea cantităților de deșeuri alimentare

Conform estimărilor, cantitatea de grâu risipită în UE este de aproximativ jumătate din cantitatea de grâu exportată de Ucraina și un sfert din alte exporturi de cereale. Eforturile de reducere a risipei alimentare de-a lungul lanțurilor valorice, de la comercianți cu amănuntul la persoane fizice, ar putea astfel reduce presiunile pe termen scurt asupra piețelor globale. Risipa alimentară nu numai că contribuie la distribuirea defectuoasă a aprovizionării cu alimente, ci este și responsabilă pentru o mare parte a amprentei de mediu a sistemului nostru alimentar, deoarece 30% din alimentele produse sunt risipite la diferite etape de producție și consum.

Prin urmare, reducerea la jumătate a cantității de deșeuri alimentare la nivel global până în 2030 este, de asemenea, o parte integrantă a alinierii sistemului alimentar la Obiectivele de dezvoltare durabilă și a respectării granițelor planetare. Până în prezent, măsurile politice nu au reușit să abordeze în mod adecvat această problemă.

Este timpul de acționat, pentru a asigura o securitate alimentară globală și un viitor durabil

Am prezentat trei pârghii pentru a aborda criza alimentară actuală, ținând cont de obiectivele de sustenabilitate pe termen lung. Pe lângă aceste strategii cuprinzătoare, ar trebui luate și alte acțiuni pe termen scurt ale guvernelor europene pentru a se asigura că persoanele vulnerabile din țările sărace importatoare de alimente nu vor fi afectate de insecuritate alimentară. Aceste acțiuni includ furnizarea de fonduri către Programul Alimentar Mondial (PAM) pentru achiziționarea de cereale și menținerea comerțului deschis, inclusiv comerțul cu alimente către și dinspre Rusia.

Invazia Ucrainei de către Rusia și războiul în desfășurare au transmis unde de șoc în sistemul alimentar. Modul în care criza actuală este gestionată politic are implicații profunde pentru noi toți.

Concentrarea pe soluții pe termen scurt astăzi, fără a lua în considerare consecințele pe termen lung sau integrarea unei viziuni mai ample, exacerbează riscurile viitoare. Este esențial să investim acum într-o tranziție către sisteme alimentare sănătoase și durabile, pentru a ne crește rezistența la crizele viitoare și pentru a asigura o planetă sigură și viabilă pentru generațiile viitoare.

Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].