Substanțele din compoziția înghețatei cu risc asupra sănătății
Înghețata, desertul răcoritor preferat atât de adulți, dar mai ales de copii, este adesea considerată un desert inofensiv, perfect pentru zilele fierbinți de vară. Cu toate acestea, înghețata poate ascunde o serie de substanțe care prezintă riscuri semnificative pentru sănătate. De la coloranți artificiali și conservanți, până la emulgatori și îndulcitori, compoziția înghețatei industriale ridică numeroase semne de întrebare. În acest articol, îți prezentăm ingredientele problematice care se găsesc frecvent în înghețată, impactul lor asupra sănătății și cum putem face alegeri mai informate pentru a ne bucura de acest desert în mod responsabil.
Pentru o mai bună interpretare a ingredientelor specificate pe etichete, vom enumera mai jos substanțe, care ar putea constitui un potențial risc asupra sănătății, cel mai des întâlnite în compoziția înghețatei:
E 433 Monooleat de polioxietilenă sorbitan (polisorbat 80) – aditiv de sinteză fabricat din sorbitol (E 420). Consumul acestuia ar putea crește permeabilitatea barierei intestinale și astfel favoriza bolile inflamatorii cronice ale intestinului, o creștere a adipozității (sindrom metabolic) și dezvoltarea diabetului. Ar putea de asemenea perturba echilibrul florei intestinale, favorizând reacțiile autoimune. Inflamația cronică a intestinului cauzată de acest tip de emulsificatori ar putea în cele din urmă provoca apariția cancerului de colon. În cele din urmă, ANSES (Autoritatea din domeniul siguranței alimentare din Franța) a notat în anul 2021 existența datelor experimentale care pot sugera caracterul perturbator endocrin al acestei substanțe. Nu este permis în alimentele destinate sugarilor și copiilor mici.
Citește și: Cremele pentru patiserie din comerț: Din grăsimi vegetale hidrogenate și pline de aditivi alimentari
E 471 Mono și digliceridele acizilor grași – (inclus în lista celor mai nocivi aditivi alimentari ) sunt utilizați ca emulsificatori sau stabilizatori în numeroase produse alimentare. Aceștia permit, de exemplu, menținerea umidității pastelor alimentare sau a produselor pe bază de cartofi, favorizează aerarea și spumarea înghețatei. Un studiu recent, publicat pe 13 februarie 2024 în revista PLOS Medicine de către cercetătorii de la INSERM (Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța), indică faptul că emulsificatorii pe care aceste alimente îi conțin cresc riscul de cancer. Conform acestor cercetători, în Europa și America de Nord, “30 până la 60% din aportul energetic alimentar al adulților provine din alimente ultra-procesate”. Conform lor, “riscul crescut” de cancer, în special de cancer la sân și de prostată, este real. Acest studiu fără precedent se bazează pe “datele de sănătate ale a 92.000 de adulți participanți la studiul de cohortă francez NutriNet-Santé, evaluând în mod specific consumul lor de acest tip de aditivi alimentari”. Este vorba de o investigație pe termen lung desfășurată între 2009 și 2021. Din cele 2.604 de cazuri de cancer diagnosticate, pacienții care au consumat mai mult aditivul E471 (monogliceride și digliceride de acizi grași), prezent atât în biscuiți, înghețată, cât și în chips-uri sau în produsele de patiserie, au prezentat un risc cu 15% mai mare de a dezvolta un cancer decât ceilalți. Creșterea riscului a ajuns la 24% pentru cancerul la sân și chiar la 46% pentru cancerul de prostată.
E 339 Fosfat de sodiu – este folosit în principal ca antioxidant, dar poate fi, de asemenea, utilizat ca regulator de aciditate, emulsificator, umectant, agent de îngălbenire, stabilizator sau agent de îngroșare. Studii internaționale recente au arătat că există o creștere a nivelului de fosfat în peretele vaselor de sânge în rândul oameniilor. Acest lucru ar putea fi potențial dăunător, deoarece ar constitui un factor de risc cardiovascular, în special în cazul insuficienței renale. În 2019, EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) a reevaluat siguranța asociată cu consumul de fosfați ca aditivi și a fost stabilită o doză zilnică acceptabilă mai strictă decât anterior. Fosfații sub formă de aditivi sunt autorizați în peste 100 de tipuri de produse alimentare. Categoriile care contribuie cel mai mult la expunerea consumatorilor la acești aditivi sunt în primul rând produsele de panificație și patiserie, dar și brânzeturile industriale sau produsele pe bază de carne.
E 466 Carboximetill celuloză, carboximetilceluloză de sodiu, gumă de celuloză – (inclus în lista celor mai nocivi aditivi alimentari ) este un agent de îngroșare, un agent de gelificare, un stabilizator și un agent de acoperire. Consumul excesiv poate duce la tulburări digestive (diaree sau, dimpotrivă, constipație). Consumul de E466 ar putea duce la o creștere a permeabilității barierei intestinale și, astfel, să favorizeze bolile inflamatorii cronice intestinale, o adipozitate crescută (sindrom metabolic) și dezvoltarea diabetului.
Citește și: Înghețata de pe piața din Moldova: Ce ingrediente are și cum o alegem – Ceconsum
E 412 Guma de guar – aditiv alimentar cu rol de emulgator, stabilizator, care este un agent de îngroșare. Este un produs natural, obţinut din arbustul de Guar. Se utilizează şi ca substanţă – suport pentru alţi aditivi alimentari. In doze mari poate produce balonare şi flatulenţă.
E 410 Guma de Carruba – este un aditiv alimentar cu rol de stabilizare, emulsionare. Este un agent de gelifiere, îngroșare, umflare și reținere a apei. Este extras semintele de Ceratonia siligna (roscove). În doze mari poate avea actiune laxativa, uneori poate provoca alergii.
Cu referire la acești doi aditivi alimentari, trebuie amintit aici despre alerta alimentară la nivelul Uniunii Europene din anul 2020-2021 când din vânzare au fost retrase zeci de sortimente de înghețată, din cauza prezenței oxidului de etilenă, o substanță gazoasă folosită şi la dezinfectarea anumitor produse, cum ar fi mirodeniile sau seminţele de tip susan, folosit în India şi China, de exemplu, dar care este interzisă în Uniunea Europeană pentru că ar fi potențial cancerigenă. În urma analizelor de laborator s-a constatat că acești doi aditivi alimentari E 412 și E 410 conțineau reziduuri de oxid de etilenă în doze mult superioare decât limita maximă reglementară. Despre această alertă am scris AICI.
E 407 Caragenan – (inclus în lista celor mai nocivi aditivi alimentari ) este folosit pe scară largă în industria alimentară ca agent de îngroșare și gelificare. O anumită fracțiune a lanțurilor de polizaharide care alcătuiesc aditivul poate fi degradată în lanțuri cu greutate moleculară mai mică. Acestea sunt numite carragenani degradanți, care pot trece mai ușor bariera intestinală. Diferite studii au arătat o legătură între carragenanii degradanți și favorizarea cancerului de colon. Aceste studii au determinat Centrul Internațional de Cercetare asupra Cancerului (CIRC) să încadreze carragenanii degradanți ca posibil cancerigeni (grupul 2B). Un studiu recent, publicat pe 13 februarie în revista PLOS Medicine de către cercetătorii de la INSERM (Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța), indică faptul că emulsificatorii pe care aceste alimente îi conțin cresc riscul de cancer. Conform acestor cercetători, în Europa și America de Nord, “30 până la 60% din aportul energetic alimentar al adulților provine din alimente ultra-procesate”. Conform lor, “riscul crescut” de cancer, în special de cancer la sân și de prostată, este real. Acest studiu fără precedent se bazează pe “datele de sănătate ale a 92.000 de adulți participanți la studiul de cohortă francez NutriNet-Santé, evaluând în mod specific consumul lor de acest tip de aditivi alimentari”. Este vorba de o investigație pe termen lung desfășurată între 2009 și 2021. Femeile cu “consumuri mai mari de caragenani (E407 și E407a)” au prezentat un risc cu 32% mai mare de a dezvolta cancer la sân.
E 320 Butilhidroxianisol (BHA) – (inclus în lista celor mai nocivi aditivi alimentari ) antioxidant de sinteză cu rol în prevenirea râncezirii grăsimilor. BHA este clasificat ca posibil cancerigen de către Centrul Internațional de Cercetare asupra Cancerului (CIRC) (grupul 2B). Autoritatea Națională pentru Siguranța Alimentelor, a Mediului și a Muncii din Franța (Anses) notează, începând din 2021, existența unor date semnificative (observații la oameni sau combinații de experimente in vivo și in vitro) care sugerează caracterul perturbator endocrin al acestei substanțe.
E 321 Butilhidroxitoluen (BHT) – aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor sintetici, cu rol în prevenirea râncezirii grăsimilor. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că BHT nu prezintă pericole în ceea ce privește genotoxicitatea și că cancerogenitatea apare doar la anumite niveluri. Doza zilnică acceptabilă (DZA) stabilită ia în considerare aceste observații. Expunerea adulților la BHT nu ar trebui să depășească DZA. Același lucru este valabil și la copii. Acest aditiv ar putea fi un perturbator endocrin, dar mai multe cercetări în acest sens trebuie să fie efectuate. Această substanță este supusă investigațiilor și de către Autoritatea Națională de Siguranță Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii din Franța (ANSES).
Sirop de glucoză – soluție apoasă, purificată și concentrată din zaharide nutritive derivate din amidon si/sau inulină. Extrem de violent pentru pancreas și bănuit că favorizează obezitatea, diabetul și stetoza hepatică non-alcoolică (o boală legată de acumularea de grăsime în ficat).
Zahăr – carbohidrat prezent în plante, caracterizat printr-un gust mai mult sau mai puțin dulce. OMS recomandă ca zaharurile libere (adică mono și dizaharide adăugate la prepararea casnică și industrială a alimentelor și băuturilor) să nu reprezinte mai mult de 10% din aportul zilnic de energie, deși, în mod ideal, zaharurile libere ar trebui reduse la 5% din aportul total de energie. Astfel, adulții nu ar trebui să consume mai mult de 25g de zaharuri libere pe zi (aproximativ 6 lingurițe de zahăr), iar copiii nu trebuie să consume mai mult de 12 g de zaharuri pe zi (3 lingurițe de zahăr). Mai multe la acest subiect găsiți AICI.
Sirop de glucoză-fructoză – așa cum sugerează numele său, siropul de glucoză-fructoză conține atât glucoză, cât și fructoză. Este obținut din amidon de grâu sau porumb. Procesul său de fabricație implică în primul rând separarea moleculelor. Astfel, se obțin molecule libere de glucoză. În continuare, prin intermediul unei enzime, glucoza este transformată în fructoză. Consumul de sirop de glucoză-fructoză poate cauza: reacții alergice, creștere în greutate (obezitate), diabet, boli cardiovasculare, probleme la nivelul dinților (carii).
Grăsimile vegetale – sunt folosite cu scopul de a scădea costul de producție al înghețatei. Din păcate, știm cu toții că astfel de grăsimi sunt dăunătoare pentru sănătate prin faptul că au o structură denaturată care odată ajunsă în structura membranelor celulare afectează funcționarea acestora. De asemenea, atenție la grăsimile saturate și acizii grași trans pe care le puteți identifica pe unele etichete.
Arome de sinteză – după cum sugerează și numele, aromele artificiale sunt sintetizate în laborator prin amestecarea mai multor substanțe chimice. Acest cocktail chimic ajunge să creeze o aromă care imită o aromă naturală. Aromele sintetice sunt adăugate produselor alimentare pentru a le spori sau intensifica aroma, ca să nu mai vorbim de faptul că aromele artificiale costă mai puțin de produs decât echivalentul lor natural. Aceste arome nu adaugă absolut nicio valoare nutritivă alimentelor.
Aromele artificiale și riscurile pentru sănătate:
- Leziuni ale sistemului nervos
- Convulsii
- Alergii, intoleranțe alimentare, astm, urticarie
- Greață, oboseală, apăsare în piept, dureri de cap și amețeli
- Tumori, mai multe tipuri de cancer și anomalii genetice
- Leziuni hepatice și renale
- Hiperactivitate și tulburări de dezvoltare la copii
- Dureri abdominale și diaree
Recomandări pentru a alege o înghețată mai sănătoasă
Recomandarea noastră este să optați pentru o înghețată cu o listă cât mai scurtă de ingrediente. De obicei, o etichetă cu mai puține ingrediente și substanțe pe care nu le cunoașteți va însemna, uneori, și un preț mai ridicat, dar ne rămâne opțiunea să ne bucurăm de acest desert mai rar, dar cu mai puține daune pentru sănătatea noastră.
Știm că a citi ingredientele pe eticheta unei înghețate nu pare activitatea cea mai plăcută când stai cu gândul la un desert dulce și răcoros. Totuși recomandăm cu insistență să nu săriți peste acest pas, deoarece nu putem avea încredere în onestitatea producătorilor atunci când scriu cu litere evidențiate pe ambalaje că un produs conține doar ingrediente naturale.
Un alt lucru foarte important este să cumpărăm înghețată care a fost păstrată în condiții optime. O temperatură mai înaltă de -10C ar putea permite dezvoltarea diferitor bacterii dăunătoare. Înghețata deformată sau cu semne vizibile că la un moment dat s-a dezghețat ar trebui să nu se mai consume, chiar dacă prețul poate fi extrem de atractiv.
Responsabilitatea pentru ceea ce consumăm ține doar de fiecare dintre noi personal. Prin informațiile ce le publicăm pe această platformă ne dorim să ajutăm la educarea persoanelor pentru a ne bucura împreună de o sănătate mai bună. Totodată, dorim să transmitem mesajul că prin alegerile noastre alimentare putem influența producătorii să ne ofere produse mai calitative.
Suntem ceea ce mâncăm!
