Aditivii alimentari și pesticidele, printre îngrijorările consumatorilor europeni
Tot mai mulți europeni știu cum funcționează sistemul de siguranță alimentară al Uniunii Europene. Potrivit celui mai recent Eurobarometru 2025 privind siguranța alimentară, publicat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), procentul cetățenilor care declară că sunt conștienți de modul în care funcționează acest sistem a crescut cu 6 puncte procentuale față de 2022.
De altfel, din 2019, Uniunea Europeană a introdus noi reguli privind transparența, accesul la date și comunicarea riscurilor, tocmai pentru a crește gradul de înțelegere al consumatorilor asupra modului în care sunt luate deciziile privind siguranța alimentelor.
Ce influențează alegerile alimentare ale europenilor
Siguranța alimentară contează tot mai mult, dar prețul rămâne criteriul principal.
- 7 din 10 europeni declară că sunt personal interesați de siguranța alimentelor.
- Cu toate acestea, atunci când fac alegeri alimentare, factorii principali sunt costul (60%), gustul (51%) și siguranța alimentară (46%).
Importanța prețului a crescut cu 6 puncte procentuale față de 2022, fiind factorul dominant în 20 dintre cele 27 de state membre – o dovadă a presiunilor economice tot mai mari asupra gospodăriilor europene.
Aproximativ 41% dintre europeni spun că nu urmăresc informațiile privind siguranța alimentelor pentru că „presupun că alimentele vândute sunt sigure”. Alți 30% declară că „știu suficient” pentru a evita riscurile.
Citește și: Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană: Beneficii pentru sănătatea publică și siguranța alimentară
Ce teme de siguranță alimentară îi preocupă pe europeni
Gradul de informare al cetățenilor a crescut semnificativ în privința celor 15 teme analizate.
Cele mai cunoscute rămân:
- Aditivii alimentari – 71%
- Pesticidele – 67%
Creșteri semnificative au fost înregistrate pentru:
- Boli la animale (+5 puncte, 65%)
- Microplastice în alimente (+8 puncte, 63%)
- Toxinfecții alimentare (+5 puncte, 62%)
Cele mai mari îngrijorări în rândul consumatorilor europeni sunt legate de:
- Pesticide – 39%
- Antibiotice, hormoni și steroizi în carne – 36%
- Aditivi alimentari – 35%
Notabil este faptul că preocuparea pentru microplasticele din alimente a crescut cel mai mult, ajungând la 33% (+4 puncte față de 2022).
Sănătate, mediu și încredere în surse
Majoritatea europenilor cred că problemele de sănătate animală (53%) și cele de mediu (51%) au un impact puternic asupra sănătății umane.
Citește și: Ce vor da negocierile de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe domeniul de siguranță alimentară
Când vine vorba despre sursele de informare în care au încredere, cetățenii UE preferă:
- Medicii de familie și specialiștii – 90%
- Cercetătorii și oamenii de știință – 84%
- Organizațiile de consumatori – 82%
- Fermierii și producătorii primari – 82%
Încrederea în autoritățile naționale (70%) și instituțiile europene (69%) a crescut ușor față de 2022.
De unde se informează europenii despre riscurile alimentare
- Televiziunea rămâne principalul canal de informare (55%), deși în scădere cu 6 puncte.
- Discuțiile cu familia, prietenii sau colegii (42%) și motoarele de căutare online (38%) ocupă următoarele poziții.
- Rețelele sociale și blogurile sunt folosite de 25% dintre respondenți, în creștere cu 4 puncte.
Rezultatele Eurobarometrului 2025 arată că încrederea în sistemul european de siguranță alimentară este în creștere, la fel și nivelul de informare al cetățenilor. Totuși, contextul economic îi determină pe mulți consumatori să prioritizeze costul în fața altor criterii.
Pentru Republica Moldova, țară candidată la UE și parte a sondajului din acest an, aceste concluzii sunt esențiale pentru alinierea politicilor naționale la standardele europene de siguranță alimentară și pentru consolidarea culturii consumatorului informat obiectiv pe care platforma Ce consum eu îl promovează constant.
„În Republica Moldova, din păcate, interesul pentru siguranța alimentară și nutriție este aproape inexistent la nivel instituțional și foarte scăzut în rândul populației. Nu avem consumatori cu adevărat avizați, nu avem cercetări sau studii naționale care să arate ce și cum mănâncă oamenii, iar un plan nutrițional de țară lipsește complet. În acest vid informațional, apar zilnic provocări majore — de la etichetarea insuficientă a produselor până la riscuri reale pentru sănătate. De aceea, prin platforma CE CONSUM EU, depunem eforturi pentru a informa corect, a educa și a construi pas cu pas o cultură a consumului responsabil și a siguranței alimentare în Moldova”, explică Elena Robu, directoarea Asociației de consumatori „Ce Consum Eu”.
Suntem ceea ce mâncăm!
