
Sulfiții din creveți: ce ascunde „prospețimea” aparentă și ce riscuri reale există pentru consumatori
Creveții sunt percepuți ca un aliment rafinat, asociat adesea cu o alimentație sănătoasă, bogată în proteine și săracă în grăsimi. În realitate însă, nu creveții în sine ridică cele mai mari probleme, ci substanțele chimice folosite pentru conservarea și „înfrumusețarea” lor, în special sulfiții.
Pe platforma CE CONSUM EU analizăm din perspectiva siguranței alimentare ce sunt sulfiții, de ce sunt utilizați în creveți, ce efecte pot avea asupra sănătății și cum poate consumatorul face alegeri informate, în spiritul consumului rațional, responsabil și rezonabil (3R).
Ce sunt sulfiții și de ce se folosesc în creveți
Sulfiții sunt aditivi alimentari cunoscuți sub codurile E220–E228 (dioxid de sulf și sărurile sale).

În cazul creveților, aceștia sunt utilizați în principal pentru prevenirea melanosei („boala punctelor negre”), o reacție enzimatică naturală care duce la înnegrirea carapacei; menținerea unui aspect comercial atractiv, perceput de consumatori ca semn de prospețime sau prelungirea duratei de comercializare. E bine să știți că înnegrirea creveților este un proces natural și nu indică alterarea produsului, dar industria alimentară preferă să-l mascheze chimic, pentru a evita pierderile comerciale.
Ce efecte pot avea sulfiții asupra sănătății
Deși sulfiții sunt autorizați atât în Uniunea Europeană, cât și în Republica Moldova, consumul lor nu este lipsit de riscuri, mai ales pentru anumite categorii de populație.
1. Reacții alergice și pseudo-alergice
Sulfiții sunt printre cei mai problematici aditivi pentru persoanele sensibile, putând provoca:
- crize de astm;
- dificultăți respiratorii;
- urticarie, mâncărimi, roșeață;
- edem facial sau laringian (în cazuri rare, dar severe).
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) recunoaște că astmaticii sunt deosebit de vulnerabili la expunerea la sulfiți.
2. Dureri de cap și tulburări digestive
La unele persoane, sulfiții pot cauza:
- migrene;
- greață;
- dureri abdominale;
- diaree sau disconfort gastric.
3. Distrugerea vitaminei B1 (tiamină)
Un efect mai puțin cunoscut, dar documentat științific: sulfiții pot inactiva vitamina B1, esențială pentru:
- funcționarea sistemului nervos;
- metabolismul energetic;
- sănătatea cardiovasculară.
Creveții vrac – o zonă gri pentru informarea consumatorului
Creveții comercializați vrac reprezintă una dintre cele mai problematice zone din perspectiva informării corecte a consumatorului, principala vulnerabilitate fiind lipsa de transparență. Acești creveți, vânduți în piețe, supermarketuri sau serviți în restaurante, pot fi tratați cu sulfiți pentru a-și menține aspectul comercial, însă această informație nu este întotdeauna afișată clar sau vizibil. În lipsa unei etichete complete, consumatorul ajunge să depindă exclusiv de corectitudinea vânzătorului sau de documentația internă a unității, care nu este accesibilă publicului. Deși legislația europeană impune declararea obligatorie a sulfiților ca alergeni, indiferent de cantitate, în practică această obligație este uneori ignorată, minimalizată sau comunicată deficitar, ceea ce expune consumatorii, în special pe cei sensibili, unor riscuri reale pentru sănătate.
„Aspect perfect” nu înseamnă produs sigur
În cazul creveților, un „aspect perfect” nu este un indicator de siguranță alimentară, ci adesea dimpotrivă. Creveții foarte albi, uniform colorați, fără pete sau modificări vizibile de culoare, care își păstrează acest aspect timp îndelungat, pot fi rezultatul tratamentelor chimice, inclusiv cu sulfiți, menite să mascheze procese naturale precum înnegrirea carapacei. Această reacție, cunoscută drept melanose, este una firească și nu indică alterarea produsului, însă este percepută negativ de consumatori și, din acest motiv, este frecvent „corectată” artificial. Astfel, criteriul vizual, folosit instinctiv la achiziție, poate induce în eroare, iar un produs cu mici imperfecțiuni de culoare poate fi, în realitate, mai puțin procesat și mai apropiat de starea sa naturală decât unul cu un aspect comercial impecabil.
Ce spune legislația și ce ar trebui să știe consumatorul
Din punct de vedere legal, sulfiții sunt aditivi autorizați în Uniunea Europeană, însă utilizarea lor este strict reglementată și supusă unor limite clare. Conform legislației în vigoare, sulfiții fac parte din lista alergenilor alimentari și trebuie declarați obligatoriu pe etichetă sau în informarea destinată consumatorului, indiferent de cantitatea utilizată. Această cerință nu este una formală, ci are rolul de a proteja persoanele sensibile, în special pe cele cu astm sau intoleranță la sulfiți. Consumatorul ar trebui să știe că prezența sulfiților nu aduce niciun beneficiu nutrițional produsului și că riscul nu ține doar de un aliment izolat, ci de expunerea cumulativă, în contextul unei diete care poate include mai multe produse ce conțin acești aditivi. Informația corectă, accesibilă și completă rămâne, astfel, un drept fundamental al consumatorului și o condiție esențială pentru alegeri alimentare sigure.
Problema nu este doar doza dintr-un singur produs, ci efectul cumulativ, în contextul în care sulfiții se regăsesc și în vin, fructe uscate, sucuri, conserve, produse semipreparate.

De reținut: Creveții nu sunt un aliment „toxic” prin definiție, dar modul în care sunt tratați pentru a corespunde standardelor comerciale poate transforma un produs aparent inofensiv într-un risc pentru sănătate. Aspectul nu garantează siguranța, iar eticheta – atunci când există și este corectă – rămâne cel mai important instrument de apărare.
Suntem ceea ce mâncăm!