„Zahărul fără zahăr”, noul „aur alb”? Ce trebuie să știe consumatorii despre alternativele la zahăr
Zahărul a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai contestate ingrediente din alimentația modernă. După grăsimi, gluten sau sare, acesta este prezentat tot mai frecvent drept „inamicul public” al sănătății, iar industria alimentară răspunde printr-o avalanșă de produse care promit gust dulce, dar fără efectele negative asociate consumului de zahăr. Așa-numitul „zahăr fără zahăr” este promovat ca o soluție inovatoare, însă cât este realitate și cât este marketing?
O piață în plină expansiune
În Franța și nu numai, rafturile magazinelor se umplu de alternative la zahăr: sirop de agave, zahăr de cocos, de curmale sau de mesteacăn, îndulcitori pe bază de stevia, eritritol sau amestecuri de fibre. Branduri precum Süvy, Yacon & co, Pure Via sau Rebelle promovează produse cu mai puține calorii și cu un indice glicemic scăzut, adresându-se consumatorilor preocupați de sănătate, greutate sau controlul glicemiei.
Potrivit reprezentanților din industrie, acest segment nu a cunoscut inovații majore timp de decenii, iar noile produse răspund unei cereri reale. Totuși, specialiștii atrag atenția că dinamica pieței este alimentată nu doar de progres tehnologic, ci și de schimbări culturale și de presiuni de reglementare.
Argumentul sănătății, în centrul discursului
Efectele consumului excesiv de zahăr sunt bine documentate: carii dentare, supraponderalitate, obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. În special băuturile îndulcite sunt asociate cu un risc crescut de obezitate, inclusiv în rândul copiilor și adolescenților.
În acest context, îndulcitorii sunt prezentați drept o alternativă „mai sigură”. Însă lucrurile sunt mai nuanțate. Aspartamul (E951), folosit pe scară largă timp de ani de zile, este clasificat de Organizația Mondială a Sănătății drept „posibil cancerigen”. Despre asta Platforma CE CONSUM EU a scris AICI.
Alte substanțe, precum eritritolul, au fost asociate în unele studii cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare, fără ca aceste date să conducă, deocamdată, la restricții oficiale.
Ce spun autoritățile și experții
Autoritățile sanitare fac distincția între pericol și exces. Zahărul nu este considerat toxic în sine, însă consumul peste limitele recomandate crește riscul de boli cronice. Am explicat anterior Cât zahăr poți consuma pe zi ca să nu fie prea mult.
În ceea ce privește îndulcitorii, consensul științific este încă în evoluție. Specialiștii subliniază că „posibil cancerigen” nu înseamnă „probabil cancerigen”, iar evaluarea riscurilor trebuie raportată la cantitatea consumată și la contextul alimentar general. Dar Consumul de îndulcitori artificiali este asociat cu un risc crescut de cancer, susțin cercetătorii din Franța și de fapt îndulcitorii artificiali sunt atât de mulți și cu atâtea riscuri pentru sănătate.
Prețul „alimentației sănătoase” și iluzia controlului
Un aspect rar discutat este prețul acestor alternative. Produsele care promit „zahăr fără zahăr” sunt semnificativ mai scumpe decât zahărul clasic. În acest context, marketingul joacă un rol esențial: consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse care le oferă sentimentul de control asupra sănătății și stilului de viață. Experții în marketing vorbesc despre o „primă simbolică”: nu plătim doar pentru produs, ci pentru ideea de alimentație responsabilă. Atât timp cât acest mesaj rămâne credibil, piața continuă să crească.
Ce trebuie să rețină consumatorul
Pentru consumatori, avalanșa de informații și produse poate crea confuzie. Specialiștii recomandă o abordare pragmatică. Dacă reducerea zahărului este posibilă fără sentiment de restricție, alternativele nu sunt necesare, dacă renunțarea la zahăr este dificilă, îndulcitorii pot fi o soluție de tranziție, cu moderație. De fapt, adevărata problemă rămâne consumul frecvent de produse ultraprocesate, nu zahărul ca ingredient singular.
Așadar, „Zahărul fără zahăr” nu este o soluție miraculoasă, ci un compromis între dorința de gust dulce și nevoia de a reduce riscurile pentru sănătate. Înainte de a înlocui un ingredient cu altul, consumatorii ar trebui să citească etichetele, să înțeleagă ce conțin produsele și să privească critic promisiunile de marketing. O alimentație mai simplă, mai puțin procesată, rămânecea mai sigură opțiune pe termen lung.
Suntem ceea ce mâncăm!
