Alimentația ultraprocesată, un risc major de mortalitate prematură
Te-ai întrebat vreodată dacă acel semipreparat pe care îl pui rapid în cuptorul cu microunde sau cerealele „sănătoase” de la micul dejun sunt cu adevărat inofensive? Un studiu internațional de amploare, publicat în The American Journal of Preventive Medicine, confirmă: consumul de alimente ultraprocesate ar fi responsabil pentru 14% din decesele premature în Statele Unite și Regatul Unit.
Deși industrializarea alimentară a putut produce inovații notabile, aceasta a favorizat și apariția alimentelor ultraprocesate cu efecte nocive asupra sănătății umane. Definite conform clasificării Nova, acestea se caracterizează prin fabricarea lor din extracte alimentare, aditivi și procese complexe menite să le optimizeze gustul, să le favorizeze conservarea și să le facă mai savuroase. Din păcate, în detrimentul calității lor nutriționale. Această clasă de alimente cuprinde preparatele gata pregătite, produsele de patiserie industrială, dar și cerealele de mic dejun sau băuturile răcoritoare.
Corelația dintre ultraprocesare și mortalitate
Studiul condus de Eduardo Nilson și echipa sa se bazează pe o meta-analiză a șapte mari cohorte prospective, reprezentând aproape 240.000 de participanți și 14.779 de decese. Aceasta relevă o relație doză-răspuns liniară: fiecare creștere de 10% a ponderii alimentelor ultraprocesate în aportul energetic total este asociată cu o creștere de 2,7% a riscului de mortalitate din toate cauzele.
Aplicând aceste rezultate în opt țări – Columbia, Brazilia, Chile, Mexic, Australia, Canada, Regatul Unit și Statele Unite –, autorii estimează că proporția de decese premature atribuibile consumului acestora variază de la 4% în Columbia la aproape 14% în Statele Unite și Regatul Unit. În cifre absolute, aceasta reprezintă 124.000 de decese premature pe an în Statele Unite, 17.700 în Regatul Unit și câteva mii în țările din America Latină studiate.
Nocivitatea alimentelor ultraprocesate se explică prin asocierea mai multor factori: un aport caloric ridicat, o încărcătură glicemică excesivă, un nivel de sare prea mare, o carență de fibre, vitamine și minerale și prezența aditivilor alimentari, dintre care unii au potențiale efecte carcinogene.
Necesitatea unei acțiuni
Aceste caracteristici favorizează apariția așa-numitelor boli de „civilizație”, cum ar fi obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer, la care ar trebui adăugate și durerile articulare. Însă impactul acestor produse nu se limitează doar la caracterul nutrițional. Consumul lor antrenează o standardizare a regimurilor alimentare, precum și o marginalizare a alimentelor proaspete și o degradare a tradițiilor culinare.
Concluziile acestui studiu întăresc ideea că lupta împotriva bolilor de civilizație va trece printr-o reducere masivă a consumului de alimente ultraprocesate și promovarea activității fizice, care este corolarul unei alimentații sănătoase și durabile.
Reducerea ponderii alimentelor ultraprocesate în regimurile alimentare este o condiție necesară pentru a spera la inversarea tendințelor actuale de mortalitate prematură, dar nu și suficientă. Mai larg, este vorba despre regândirea raportului dintre alimentație, activitatea fizică, sănătate și dezvoltare durabilă. Inițiative de pionierat, cum ar fi Nutri-Score în Europa, arată că politicile voluntariste pot influența comportamentele de consum.
