Uniunea Europeană deschide ușa pentru „noile OMG-uri”: Ce urmează să ajungă în farfuriile noastre fără să știm
Eurodeputații au aprobat, recent, o nouă reglementare propusă de Comisia Europeană privind Tehnicile Genomice Noi (NGT). Cunoscute și sub denumirea de „noile OMG-uri”, aceste plante obținute prin tehnologii moderne de modificare genetică se pregătesc să ne schimbe radical conținutul farfuriilor, dar sub paravanul unei transparențe drastic reduse. Deși decizia a fost luată la nivelul Uniunii Europene, impactul ei va fi resimțit direct și în Republica Moldova, având în vedere statutul nostru de țară candidată la aderare, armonizarea legislației și produse importate din spațiul comunitar.
Ce sunt noile NGT și prin ce se diferențiază de vechile OMG-uri?
Dezvoltate intens în ultimele două decenii, noile tehnici genomice (NGT) permit modificarea ADN-ului plantelor mult mai rapid și mai precis decât organismele modificate genetic din prima generație (anii 1990). Spre deosebire de tehnicile vechi, care presupuneau introducerea unei gene străine în plantă (transgeneză), noile tehnici permit modificarea directă a genelor existente pentru a le conferi rezistență la secetă sau dăunători.
Totuși, această subtilitate tehnică aduce cu sine o schimbare legislativă majoră. Noua lege împarte aceste plante în două categorii distincte:
- Categoria 1: Include plantele cu modificări genetice ușoare. Acestea vor fi considerate culturi convenționale. Consecința: se elimină evaluarea riscurilor, dispare obligativitatea etichetării pentru consumatori, iar trasabilitatea devine aproape inexistentă.
- Categoria 2: Include plantele cu modificări genetice de mare amploare sau create special pentru a rezista la ierbicide. Acestea vor rămâne supuse regulilor stricte aplicate vechilor OMG-uri (evaluare, monitorizare și etichetare obligatorie).
Consumatorii nu vor mai ști ce cumpără
Pentru categoria 1, care va reprezenta majoritatea produselor ce vor ajunge pe piață, lipsa etichetării încalcă direct dreptul fundamental al consumatorului la informație și la liberul arbitru. Producătorul va fi obligat să eticheteze doar sacii de semințe vânduți agricultorilor. Însă, din momentul în care recolta intră în lanțul de procesare industrială (făină, uleiuri, produse de patiserie, conserve etc.), orice urmă de informare dispare.
Această decizie lovește puternic și în sectorul ecologic (bio). Noua legislație nu prevede măsuri de protecție pentru agricultura ecologică (unde utilizarea OMG-urilor este strict interzisă). Deși regulamentul menționează că terenurile bio compromise accidental nu vor fi declasate imediat, pe termen lung va deveni imposibil să se mai garanteze produse 100% ecologice, existând un risc uriaș de contaminare a semințelor tradiționale și locale. Mai mult, statele membre UE își pierd dreptul de a interzice pe teritoriul lor cultivarea sau vânzarea acestor „noi OMG-uri” din prima categorie.
Pericolul brevetelor pe codul genetic
Dincolo de farfuriile noastre, miza economică este uriașă și periculoasă. În mod tradițional, în Europa, semințele sunt protejate prin certificate care permit altor cercetători sau agricultori să folosească liber soiurile pentru reproducere și noi selecții. Noua lege deschide însă ușa brevetării plantelor NGT (cu excepția genelor pur naturale), trecând la un sistem restrictiv de tip american.
Institutele de cercetare din Europa trag un semnal de alarmă: marile corporații agrochimice (Bayer/Monsanto, Syngenta, Corteva, BASF) ar putea obține brevete abuzive chiar și pe fragmente de ADN prezente în mod natural în plante. Acest lucru riscă să ducă la monopolizarea resurselor genetice și la pierderea suveranității alimentare a țărilor mici, agricultorii devenind total dependenți de marile companii pentru a cumpăra semințe în fiecare an.
Un acord adoptat în liniște, departe de ochii publicului
Spre deosebire de protestele masive din anii ’90-2000 împotriva OMG-urilor, de data aceasta textul de lege a fost adoptat în mai puțin de trei ani, într-o liniște relativă și fără o dezbatere publică extinsă. Subiectul a rămas blocat în cercuri tehnice strânse, din cauza complexității sale și a lipsei de mobilizare din partea societății civile.
La nivel politic, legea a fost susținută masiv de partidele de centru și de dreapta din Parlamentul European, în timp ce partidele ecologiste s-au opus ferm. Asociațiile europene de consumatori au deplâns public acest regres masiv privind transparența alimentară.
