Micii producători și discursul prim-ministrului Tofan
De câteva zile circulă pe rețelele sociale video-ul domnului prim-ministru Vasile Tofan, care a vizitat o piață de producători artizanali și în urma căreia a fost emisă concluzia de a solicita ANSA o ușurare a încărcăturii birocratice a producătorilor locali. Surprinzătoare inițiativă, dar care se regăsește în programul anunțat la investirea sa.
Acest video arată câțiva dintre producătorii care enumeră mai multe dificultăți. Unul dintre producători afirmă că, fiind în posesia certificatului sanitar, face oricum obiectul unor controale sufocante și că ar dori mai puține întrebări și verificări. Alt producător de brânzeturi se arată deschis față de obligațiunea de trasabilitate și siguranță a alimentelor, dar afirmă, în același timp, că două controale reprezintă o supraveghere excesivă din partea ANSA și mai pune problema laptelui crud, absent în lege în 2017, ceea ce le-a cauzat probleme în producerea brânzeturilor artizanale. Un al treilea producător răspunde afirmativ unei propuneri de a furniza chiar și două tone de conserve casnice la grădiniță, școală sau spital. Frecvența controalelor suscită și alte dificultăți, precum confuzia între producătorii industriali și artizanali, având în vedere că ei sunt gata să livreze cantități industriale (două tone de conserve fabricate în condiții de casă), dar doresc privilegii artizanale.
Această disponibilitate și baie de mulțime a domnului prim-ministru este de apreciat, dar, dacă intrăm în esența problemelor expuse, s-ar putea ca această imagine să se dilueze lejer. Dezvoltarea producătorului local este foarte nuanțată și combină obiectivele economice cu cele ecologice sau sociale. În Moldova, pentru moment, doar valoarea economică adăugată a produselor și serviciilor primează față de celelalte două componente, având în vedere că impactul ecologic și social este în egală măsură necesar pentru o creștere economică durabilă. Aceasta arată, de fapt, o viziune strict pe termen scurt a strategiilor economice actuale. Precautarea unui avantaj economic are un impact imediat, pe când dimensiunea ecologică și socială au impact pe termen mediu și lung. Suveranitatea alimentară, reziliența producătorilor, economia solidă sunt doar câteva aspecte care necesită combinarea acestor trei componente. Când construim o strategie, termenii mediu și lung sunt esențiali pentru reușita globală. Și apoi, dacă e să descifrăm dificultățile menționate în videoul de pe rețele, ar fi multe de spus. Dacă e să rezumăm, întrebările esențiale ar fi legate de siguranța alimentară, care pare a fi penalizată de către producători, care doresc libertate în detrimentul diligenței profesionale și controalelor oficiale.
Că ANSA abuzează de împuternicirile sale ar fi un alt subiect, dar că două controale sunt excesive pentru un producător este o afirmație complet neadecvată, or, practicile actuale ale producătorilor încă nu au demonstrat o autonomie a acestora în ceea ce privește atât siguranța alimentară, cât și transparența și corectitudinea informațiilor prezentate consumatorilor. Constatările la ziua de azi sunt stupefiante: contaminări chimice și bacteriene, ruptura lanțului rece/cald, prezența alergenilor nedeclarați, aditivi nocivi sau neautorizați, utilizarea produselor fitosanitare neautorizate sau în cantități excesive, produse alterate, absența trasabilității etc. Producția artizanală trebuie să fie controlată, cu certitudine. Soluția s-ar situa în altă parte. Ar fi probabil necesară, la etapa actuală, introducerea analizei de risc în programarea anuală a ANSA, cât și participarea la inițiativele legislative, pentru a evita un context precum absența laptelui crud în legislația națională în 2017. Aceasta însă e mult mai greu, având în vedere nivelul de corupție și rotația efectivelor de inspectori, ceea ce nu permite construirea unui fundament solid al competențelor și practicilor de control.
ANSA trebuie cu siguranță modernizată, dar nu în detrimentul controalelor și oferirii unei libertăți mai mari producătorilor, care e o soluție ieșită din contextul obiectivelor regulamentelor europene privind siguranța alimentară. Aceasta vine împreună cu un control riguros și cu o autoritate națională competentă. Problema producătorilor nu este, deci, doar ANSA și controalele sale. Ea se situează simultan la nivelul autorităților de control, dar și al practicilor producătorilor, care, prin transparență și calitatea procedeelor de producție, ar putea ameliora funcționarea lor și construi, în timp, o relație de încredere cu autoritățile competente. Acest obiectiv poate fi atins prin comunicarea producătorilor cu asociațiile de consumatori pentru a pune la zi cunoștințele și practicile de producție, cât și prin dezvoltarea la nivelul ANSA a analizei de risc. Una dintre forțele acestei analize este cooperarea cu aceleași asociații de consumatori și dezvoltarea unui dialog constructiv prin intermediul ei cu actorii pieței. Asociațiile de consumatori, competente și agreate, sunt, deci, un inel indispensabil și obligatoriu pentru dezvoltarea producătorilor locali.
Reamintim că Asociația de consumatori ”Ce Consum Eu”de nenumărate ori a încercat să inițieze o comunicare constructivă cu ANSA, însă, pentru moment, fără succes. Acest obiectiv rămâne de explorat de către autorități, dacă se dorește, real, o evoluție a condițiilor producătorilor locali și o dezvoltare eventuală a exporturilor în contextul integrării europene.
Suntem ceea ce mâncăm!
Autor: Alexandru GOLBAN
