Chiflă cu ”brânză” și cu dioxid de titan, aditiv alimentar potențial cancerigen și interzis în Uniunea Europeană
Și iarăși la cumpărături și iarăși un producător autohton pe rafturi, de data aceasta cu o chiflă cu ”brânză”. Sună interesant, mai ales în urma scandalului plăcintelor cu brânză. Fiindcă tot ne place brânza în Moldova, să ne aprofundăm în ”buchetul de ingrediente” de pe eticheta din spatele ambalajului produsului.
1.O denumire promițătoare, chiflă cu brânză, deci trebuie să avem în primul și-n primul rând brânză în cantitate importantă printre ingredientele produsului. Citim lista de ingrediente și după făină de grâu de panificație, avem prima și marea surpriză să descoperim că, de fapt, chifla noastră conține un “ingredient compus” sau “produs din brânză” care se numește cremă de brânză și în niciun caz brânză, așa cum e definită în legislație. Brânza se definește în Hotărârea de Guvern Nr. 158 din 07-03-2019 cu privire la aprobarea cerințelor de calitate pentru lapte și produsele lactate ca produs proaspăt sau maturat. În chiflă deci ar fi trebuit sa găsim anume așa ingredient și nicidecum un produs pe baza de brânză.
Pentru ANSA dăm o analiză un pic mai tehnică, cu un extras din Notificarea Comisiei privind întrebări și răspunsuri legate de aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare transpus în legislația Republicii Moldova prin Legea 279 din 2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.
Această notificare explică următoarele:
“(…) Aplicarea articolului 7 alineatul (1) litera (d) (din regulamentul european, transpus în articolul 6 alineatul (1) litera (d) din legea noastra) ar fi declanșată atunci când se consideră că un consumator mediu ar avea tendința să considere că un anumit produs alimentar este în mod normal fabricat cu un anumit ingredient sau un anumit ingredient este prezent în mod natural în acest aliment, deși a fost înlocuit cu o altă componentă sau cu un alt ingredient.
Pot fi date următoarele exemple:
— un produs alimentar în cazul căruia un ingredient utilizat în mod normal în respectivul produs alimentar a fost înlocuit cu o altă componentă sau cu un alt ingredient, de exemplu pizza, pentru care prezența brânzei este de așteptat dată fiind o imagine pe etichetă, deși brânza a fost înlocuită cu un alt produs, denumit în alt mod, fabricat din materii prime utilizate în scopul înlocuirii, integral sau parțial, a laptelui; (…)”
Cremă de brânză este un ingredient compus și, fiind definit prin Hotărârea Nr. 158 din 07-03-2019 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru lapte și produsele lactate ar putea eventual fi marcat ca atare în lista de ingrediente, deși și aici sunt momente discutabile după transpunerea regulamentului european în legislația Republicii Moldova.
Această cremă de brânză conține, pe lângă brânza din lapte, și grăsimi vegetale, arome sau coloranți. ”Pofta mare”, cum s-ar spune. Dar este și o neconformitate a ingredientului “cremă de brânză” la Hotărârea de Guvern Nr. 158 din 07-03-2019 cu privire la aprobarea cerințelor de calitate pentru lapte și produsele lactate.
2.Un fapt interesant ne-a atras atenția și anume prezența dioxidului de titan printre ingredientele cremei de brânză. Platforma CE CONSUM EU a scris de mai multe ori despre acest aditiv alimentare și care e un subiect de discuții în Europa încă din 2017. A fost interzis definitiv din ianuarie 2022 în Uniunea Europeană, iar în Moldova, Platforma CE CONSUM EU a lansat o petiție pentru interzicerea acestui aditiv, la începutul anului 2022. La ziua de azi se pare că lucrurile nu avansează, iar consumatorul din Moldova continuă să consume această substanță declarată clar și net potențial cancerigenă.
Continuarea analizei o găsiți pe Forumul Platformei CE CONSUM EU.
Suntem ceea ce mâncăm!
Suntem ceea ce mâncăm!
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.
