”Croissante cu lapte condensat”, dar de fapt fără lapte condensat

”Croissante cu lapte condensat”. Și din nou analizăm produse alimentare pe care le găsim pe piața autohtonă, după ce un  consumator ne-a trimis spre analiză poze ale etichetei produsului alimentar ”Croissante cu lapte condensat (mini)” de la Milina.

Este un subiect interesant, fiindcă vorbim despre produsele pe care le folosim la micul dejun sau produsele cu care începem o nouă zi. De regulă, ne propunem să începem o nouă zi în care să consolidăm sănătatea noastră. Mergem la magazin să luăm ceva pentru micul dejun și descoperim un produs de la Milina prevăzut pentru o asemenea ocazie. Este vorba de ”Croissantul cu lapte condensat (mini)” care ne face sa ne imaginăm ca luăm un mic dejun special.

Bucuroși că am găsit un produs frumos ambalat și, din imagini, destul de apetisant, ne uităm pe spatele ambalajului ca să vedem dacă și lista de ingrediente e la fel de frumoasă și … Și regăsim o listă interminabilă de tot felul de ingrediente mai mult sau mai puțin chimice.

Deja începând cu faptul că avem un produs din făină de calitate superioară, acest exercițiu de citire a etichetei nu se anunță motivant.

1. Denumirea “Croissante cu lapte condensat (mini)” ne indică din start că ar fi vorba de un produs de patiserie din aluat combinat cu laptele condensat, în marea sa majoritate. Ceea ce regăsim însă în spate nu corespunde deloc acestei logici. Regăsim acea făină de calitate superioară (ok până aici, fiindcă alt tip de făină (mai sănătoasă) nici nu s-ar potrivit pentru un astfel de tip de produs), iar pe locul doi în lista de ingrediente, în loc de laptele condensat, se regăsește de fapt un “produs concentrat cu zahăr și grăsimi vegetale cu AROMĂ DE LAPTE CONDENSAT”. Deci, de fapt, acest produs nu conține lapte condensat (așa cum e prevăzut în Hotărârea Nr. 158 din 07-03-2019 cu privire la aprobarea cerințelor de calitate pentru lapte și produsele lactate) dar un produs ce combină zahărul cu apa potabilă, laptele praf degresat, substituentul de grăsime lactată, amidonul, acidul lactic, sorbatul de potasiu și AROMA DE LAPTE CONDENSAT IDENTIC NATURALĂ.

De fapt este vorba de o infracțiune clasică prin care agentul economic caută să atragă consumatorul și să influențeze decizia acestuia în actul de cumparare, insuflând că produsul pe care îl cumpără posedă calități care de fapt nu corespund realității. Legea 279/2017 prevede acest caz, iar infracțiunile sunt sancționate conform legislației în vigoare.

Citește și: Ouă de găină preambalate: Neconformități pe eticheta produsului – Ceconsum

2. Aditivi alimentari – nu e suficient că ambalajul produsului ne induce în eroare, dar mai primim ca bonus și o listă lungă de ingrediente precum margarina ce conține un buchet mare de aditivi cum ar fi emulgatorii mono- și digliceridele acizilor grași, conservanți, arome identic naturale (despre care am spus de nenumărate că nu mai corespunde faimoasei legislații europene la care dorim să ne aliniem de urgență) sau coloranți. Mai avem și amelioratori pentru panificație/patiserie, aromatizatori, emulsifianți, etc.

Continuarea analizei AICI

Ce conține un croissant

E bine să știți că în Franța denumirea “croissant” este definită prin uzaj (cutumă) și există un Cod respectat de agenții economici la fabricarea acestuia. Codul prevede o rețetă cu tot ce este sau nu acceptat în acest produs. În cazul croissantului avem rețeta următoare:

• “făină, sare, zahăr, drojdie de panificație, grăsime (unt sau grăsime vegetală), apă și/sau lapte. În ceea ce priveste rețete diverse, acestea conțin, în funcție de necesități, pralină, ciocolată sub diferite forme, cremă de patiserie, fructe etc.”

Această rețetă precizează că un croissant nu conține acea listă de ingrediente prezente pe verso ambalajului produsului pe care l-am analizat. Se va spune că nici Moldova nu e Franța și nu am avea de ce să aplicăm acel cod francez. Este acceptabilă această părere, doar că consumatorul din Moldova când rosteste cuvântul croissant se duce cu gândul la Franța și asociază acel produs cu un produs francez. Dacă agentul economic este transparent și are o activitate conformă, ar trebui să utilizeze acel cod francez pentru a plasa un produs corespunzător și conform clienților săi.

Este totuși surprinzător că, plecând de la motivația inițială de a găsi un produs alimentar cu care să începi bine o zi, te regăsești, de fapt, cu un amalgam chimic care nu are cum să răspundă la criteriile unui mod sănătos de viață, mai ales dacă e consumat regulat.

Iar la final, vă prezentăm, pentru cultura generală, istoria apariției croissantului

Versiunea cea mai răspândită a istoriei relatează că într-o noapte din anul 1683, în timpul asediului Vienei de către turci, cofetarii din Viena, alertați de zgomotele trupelor inamice, au emis un semnal de alarmă care a condus la respingerea asaltului. În semn de recunoștință pentru contribuția lor, cofetarilor li s-a acordat privilegiul de a crea un produs de patiserie special pentru a marca evenimentul. Forma de cornet, inspirată de steagul otoman, a fost aleasă. În Franța, se spune că introducerea acestui produs ar fi fost realizată de către Marie-Antoinette, care a sosit din Austria în 1770.

Cu toate acestea, această versiune a istoriei este pusă sub semnul întrebării. Există dovezi că un tip de pâine în formă de cornet, denumit Kipfel, exista în Austria încă din secolul al XIII-lea. În 1839, Auguste Zang a adus croissantul în Franța când și-a deschis “Boulangerie viennoise”. Succesul s-a instalat rapid, iar producția acestui produs s-a răspândit în brutăriile franceze, ajungând să fie considerat încă din 1850 un produs franțuzesc. Croissantul din secolul al XIX-lea era făcut nu din aluat foitaj, ci dintr-un aluat bogat care avea în compoziție (similar pâinii vieneze) și lapte. În 1875, croissantul erau deja comercializat de către cofetari și consumat de către parizieni cu cafea. A fost necesară încă o perioadă de aproximativ 30 de ani pentru a dezvolta o rețetă de croissant cu aluat foitaj, astfel că “croissantul cu unt” a fost creat în 1900.

Suntem ceea ce mâncăm!

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.