De ce trebuie să cerem mai multă transparență pentru produsele alimentare: Analiza modificărilor aduse Legii 279 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare
De ce trebuie să cerem mai multă transparență pentru produsele alimentare: Fiecare dintre noi avem în familie sau în anturajul nostru o persoană care suferă de boli de inimă, hipertensiune arteriala, diabet, cancer. Provocările prin care treceți nu sunt deloc ușoare. Dar trebuie să știți că multe din aceste situații le puteți evita dacă sunteți atenți la ceea ce mâncați și alegeți produsele alimentare în cunoștință de cauză. Dacă vă pasă de sănătatea acelei persoane, fie ca e vorba de tata, mamă, frate, soră, copil sau o altă rudă apropriată, intrați pe Platforma CE CONSUM EU ca să găsiți informația de care aveți nevoie.
Iată de ce este important să vă interesați și să vă preocupați de tot ce înseamnă informații despre alimentele pe care le mâncați. Și începeți prin a citi eticheta. Alăturați-vă efortului nostru de a cere mai multe informații, mai multă transparență pentru produsele alimentare.
Recent Parlamentul a operat modificări la Legea 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (care este legea de bază sau biblia ce vizează infomarea consumatorilor despre produsele alimentare) de fapt nu aduc informații mai detaliate pe eticheta produselor alimentare.
Analiza o puteți asculta accesând link-ul de mai jos:
După ce am analizat modificările care au fost efectuate, pot să vă spun că informații mai detaliate pe eticheta produselor alimentare pot să apară doar dacă agenții economici vor dori să fie mai transparenți și să indice aceste informații pe etichetă. De ce spun asta? Pentru că legea prevede că aceste informații sunt incluse în mod voluntar sau facultativ, adică nu sunt obligatorii.
Reamintesc că deputații au operat, recent, mai multe modificări la Legea 279 din 2017 pentru a o aduce în corespundere cu normele europene. În cele ce urmează vom analiza 3 aspecte:
- Informații despre prezența glutenului, care este un alergen
- Țara de origine sau locul de proveniență a ingredientului primar
- Mențiunea despre organisme modificate genetic.
Informații despre gluten pe etichetă
Informațiile despre prezența substanțelor care provoacă alergii și care sunt 14 la număr (soia, lapte, ouă, arahide), sunt obligatorii și deja prevăzute de Legea 279 din 2017, inclusiv cereale care conțin gluten. Acum au fost operate modificări, iar în document va apărea noțiunea de gluten și grâu. Deși nu e clar de ce aceste noțiuni nu au fost incluse de la bun început în lege, pentru că ele sunt prevăzute de legislația europeană încă din anul 2014. Este vorba de REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 828/2014 AL COMISIEI din 30 iulie 2014. De asemenea, în Legea 279 din 2017 vor apărea mențiunile ”fără gluten” sau ”cu conținut foarte scăzut de gluten”. Sunt înscrise și cerințele când aceste mențiuni pot să apară pe eticheta unui produs alimentar. În UE lucrul acesta se întamplă din 2014, deci R. Moldova este cu un decalaj de 9 ani față de UE.
Dar întrebarea este câți consumatori din Moldova se confruntă cu această problemă – intoleranța la gluten sau cunosc ca sunt alergici la gluten, câți au obișnuința să citească eticheta unui produs care conține gluten și dacă, în urma acestor modificări, vor apărea pe piața mai multe produse care să le ofere alegere consumatorilor care au intoleranță la gluten. Rămâne să urmărim.
Țara de origine sau locul de proveniență a ingredientului primar
Trebuie să știți că această informație – țara de origine a ingredientului primar – poate fi scrisă pe eticheta unui produs alimentar, neapărat procesat. În caz contrar, nu am putea vorbi de mai multe ingrediente, ci ar fi vorba de un produs monoingredient. Dispozițiile legale pot fi aplicate când sunt întrunite următoarele condiții:
- Ca ingredientul să depășească 50% din produsul alimentar, astfel încât sa aibă statutul de ingredient primar
- Pe eticheta produsului alimentar să fie indicată țara de origine a produsului alimentar
- Ingredientul primar să aibă originea diferită de cea a produsului, acestea fiind condiții cumulative
Și acum să luăm un exemplu, să fie mai clar.
Să vorbim despre un produs alimentar procesat – paste de roșii – care are ca ingrediente roșii, sare, ulei de floarea soarelui, sirop de glucoză, ceapă și altele. Produs fabricat în Moldova cu roșii din România.
Analizăm:
- E clar că în acest caz roșiile sunt ingredientul primar, dacă ne imaginăm că ele depășesc 50% din produs, e vorba de o pastă de roșii totuși. Deci, având în vedere că roșiile sunt ingredient primar, trecem la condiția 2.
- Dacă pe produs nu e afișată originea pastelor de roșii, adică ”fabricat în Moldova”, atunci dispozițiile legislative nu se mai aplică, fiindcă nu este îndeplinită una din condiții. Dacă ”fabricat în Moldova” este afișat, trecem la următorul pas.
- Dacă pe etichetă este scris ”fabricat în Moldova”, atunci trebuie să avem indicată originea roșiilor, ca ingredient primar. Dacă roșiile ar fi fost din Moldova, nu ar fi trebuit să apară nicio informație suplimentară despre originea roșiilor, care sunt ingredient primar, dar, având în vedere că roșiile sunt din România, în dreptul ingredientului ”roșii’ trebuie să fie indicată originea – România.
În Franța de exemplu, țara de origine a produsului, dar și a ingredientului primar figurează pe aproape toate produsele alimentare, chiar dacă este o informație facultativă. Producătorii vor să valorizeze produsul lor, iar consumatorii cumpără ceea ce este francez, pentru a susține producătorul. Dar și producătorul este transparent și oferă informații cât mai detaliate consumatorului, chiar dacă unele dintre ele sunt facultative.
O etichetare voluntară nu este suficientă pentru a îndeplini obiectivul unei mai bune informări a consumatorilor
Ce trebuie să rețineți este că aceste informații nu sunt obigatorii și sunt la discreția producătorului sau a agentului economic. În primul rând se referă la alimente care să conțină un ingredient primar, adică un ingredient care depășește 50% dintr-un produs, iar acest ingredient să fie diferit de țara de origine a produsului și numai dacă producătorul vrea să indice țara de origine a produsului.
Dacă s-ar fi dorit o informare reală a consumatorilor, atunci aceste informații ar fi trebuit să fie obligatorii pe eticheta produsului alimentar. Dar așa, cu toate modificările operate, consumatorul așa și nu are informații suficiente și transparente despre produsele alimentare din comerț.
Informații pe etichetă despre organismele modificate genetic
Reglementarea europeană prevede două aspecte când vorbim despre etichetarea OMG-urilor.
- Produsele vegetale
- Produsele de origine animală
Pentru produsele de origine vegetală, mențiunea de OMG trebuie să apară pe eticheta unui produs alimentar dacă este depășit pragul stabilit de 0,9%. Până la acest prag, producătorii nu au nevoie să eticheteze produsul referitor la OMG. În unele state precum Franța, s-a acordat posibilitate agenților economici să valorifice absența OMG în produsele lor și astfel pot folosi mențiunea ”produs fără OMG”, dacă nu este depășit pragul de 0,1%.
Pentru produsele de origine animală, trebuie spus că în UE animale modificate genetic nu sunt autorizate. Iar pentru produsele de origine animală, nu este o obligație de etichetare a prezenței OMG. În Franța, legea este și mai strictă. Vorbim în primul rând despre hrană sau furajele pentru animale care pot conține OMG și de la care provin carcasele de carne și, în al doilea rând, de produse precum lapte, ouă ce provin de la animale hrănite sau nu cu hrană OMG.
Astfel, pe eticheta pieselor de carne care provin de la animale hrănite cu hrană OMG, dar a căror conținut nu depășește pragul de 0,9%, poate fi scrisă mențiunea ”hrănit fără OMG”. Dacă este depășit acest prag, atunci producătorii nu sunt obligați să specifice pe etichetă acest aspect. Pe eticheta produselor precum lapte, ouă producătorii pot să scrie ”provin de la animale hrănite fără OMG”, dacă este vorba despre animale hrănite cu hrană OMG, dar a căror conținut nu depășește pragul de 0,9%.
OMG în Republica Moldova
Un proiect de lege privind produsele alimentare și hrana pentru animale modificate genetic este supus în prezent consultărilor publice de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Apoi acesta urmează să ajungă pe masa deputaților și ulterior aprobat.
Dar atenție, asemenea reglementări despre OMG în UE datează din anul 2003, suntem cu un decalaj de 20 de ani față de normele UE. Și ne întrebăm ce fel de produse am consumat în toată această perioadă.
Dar dacă e să revenim la modificările efectuate la Legea 279 din 2017, mențiunea „Hrănit fără organisme modificate genetic” sau „Hrănit fără OMG” este o informație facultativă și rămâne la discreția producătorului dacă vrea sau nu să o includă pe eticheta produsului alimentar.
De ce este important să cunoaștem aceste informații?
Dacă în Moldova s-ar fi dorit o reală infomare a consumatorului, atunci toate elementele la care am făcut referire mai sus ar fi trebuit să fie obligatorii pe eticheta produselor alimentare, pentru a le oferi consumatorilor posibiltatea să aleagă și să consume în cunoștință de cauză. Aceasta este și misiunea asociației noastre. Prin intermediul Platformei CE CONSUM EU ne-am propus drept obiectiv să educăm, să informăm consumatorul cu privire la ceea ce consumă și să aleagă în cunoștință de cauză produsele alimentare.
Este un subiect de interes general, iar impactul alimentației asupra sănătății a fost demonstrat de nenumărate ori și prin nenumărate studii. El se regăsește în cifre – de exemplu în cifrele cu referile la speranța de viață.
În Moldova speranța de viața este cu 10 ani mai mică decât în UE. Asta înseamnă de exemplu, bunei care nu vor asista la primul sunet al nepoților lor. De ce? Pentru că nu vor mai fi în viață…
E trist, dar oamenii trebuie să înțeleagă faptul că acest subiect nu mai poate fi neglijat și trebuie să devină o prioritate în viața lor.
Analiză realizată de Elena Robu
„Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Platformei CE CONSUM EU și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene”.
