Ei cresc prețurile la produsele alimentare și speculează pe frica de foame

Este o practică fără scrupule, care se întâmplă aproape mereu în marile crize. O practică la care suntem obligați să reacționăm.

Cu siguranță ați observat creșterea bruscă a prețurilor la produsele alimentare și cât de mult vă arde la buzunar atunci când faceți cumpărături. În spatele acestei creșteri istorice de prețuri se află nu doar războiul din Ucraina dar și agenții economici care profită de această situație dramatică pentru a face comerț cu alimente. Marii jucători de pe piața industriei alimentare umflă atât prețurile, cât și propriile lor profituri.

Cum fac asta? Speculând pe frica de foame, una dintre cele mai mari frici ale omenirii. În genele noastre frica de foame este foarte puternică, pentru că suntem descendenți ai buneilor noștri care fie au fost deportați de sovieticii, fie au trăit și au supraviețuit foametei organizată tot de sovietici. Primul instinct în această perioadă este legat de acumularea de rezerve. Oamenii cumpără produse alimentare în mari cantități, produse alimentare de care poate nici nu au nevoie, contribuind astfel la creșterea galopantă a prețurilor. La ce vor servi aceste rezerve? În timpul foametei din 1946-1947, sovieticii au măturat toate podurile și hambarele buneilor noștri și au luat cu ei toate rezervele agonisite cu atâta trudă. Se repetă cumva istoria? Desigur că rușii ar dori să ne înfometeze și o vor face prin toate mijloacele. Însă, astăzi, nu mai suntem singuri în fața ocupantului rus.

FAO: La nivel global, prețurile alimentelor au crescut cu 30% față de anul trecut

Desigur, există tensiuni pe piață legate de război, criza climatică și secetele cauzate de aceasta sau chiar un sistem alimentar hiperglobalizat și hiperdependent care intră în joc, dar există și acest factor agravant al speculației. De la începutul războiului din Ucraina, miliarde de euro și dolari au intrat pe conturile celor care speculează cu alimente, transmite foodwatch.

Pentru a măsura fenomenul, rețeaua olandeză de cercetare Lighthouse a pus în lumina reflectoarelor două mari fonduri de investiții care fac comerț cu alimente. Acestea au investit puțin sub 200 de milioane de euro în 2021 și de 6 ori mai mult în primele patru luni ale anului 2022. În mod clar, se fac bani enormi în această perioadă. Dar cu ce consecințe?

Speculații cu privire la alimente: cei mai săraci nu au acces la alimente

Pentru unii dintre noi, această creștere a prețurilor la alimente înseamnă mai puține economii. Alții, pur și simplu sunt nevoiți să renunțe la altceva și să cheltuie toate veniturile, tot salariul pe produse alimentare. Pentru cei mai săraci dintre noi, vorbim de un acces la hrană care este atacat direct. Se întâmplă chiar și în țări precum Franța sau alte țări din UE, cu o economie destul de puternică. Ce să mai vorbim despre țări precum R. Moldova, unde sărăcia este deja accentuată și mai mult ca urmare a acestei crize globale, unde produsele alimentare devin tot mai scumpe și mai puțin accesibile.

Ce putem face?

În 2008, Uniunea Europeană a introdus plafoane pentru speculațiile din domeniul alimentar, dar acestea sunt mult prea mari pentru a limita efectiv pariurile financiare și creșterea prețurilor. Este nevoie ca cetățenii să facă presiune pentru ca autoritățile să reducă urgent aceste plafoane și să adopte reguli mai dure împotriva speculației alimentare. Inclusiv în R. Moldova. Noi, cetățenii, trebuie să ne unim și să acționăm. E nevoie să cerem autorităților statului mai multe controale și reguli mai dure pentru contracararea speculațiilor pe piața alimentară.

Cum se formează prețurile la produsele social-importante în R. Moldova și care sunt acestea

Zilele trecute Serviciul Fiscal de Stat anunța despre efectuarea a peste 330 de controale în perioada ianuarie – mai 2022, ce vizează respectarea formării prețurilor de comercializare pe piața internă a produselor social-importante. Au fost depistați mai mulți agenți economici care nu respectă legislația în vigoare.

Trebuie să știți că pentru produsele social-importante se stabilește următorul mod de formare a prețurilor de comercializare pe piața internă:

• produsele social-importante se comercializează la prețuri de achiziţie/preţuri de livrare cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 20%, cu excepția pâinii şi a colacilor, pentru care adaosul comercial aplicat nu va depăși 10%;
• pentru produsele social-importante, atât din import cât şi autohtone, care au fost supuse procesării în unitățile comerciale, se comercializează cu aplicarea adaosului comercial ce nu depășește 40% cumulativ de la prețul de achiziție/prețul de livrare.

Citește și:

Iată și LISTA produselor calificate ca fiind social-importante în R. Moldova:

1. Pâine (doar pâinea neambalată şi nefeliată, la fabricarea căreia se utilizează făină de grâu de calitatea I şi II, apă, sare alimentară, drojdie de panificație și aditivi pentru prevenirea bolii mesentericus) de până la 600 grame.
2. Colaci (doar colaci neambalați, la fabricarea cărora se utilizează făină de grâu, apă, sare alimentară, drojdie de panificaţie şi aditivi pentru prevenirea bolii mesentericus) de până la 300 grame.
3. Lapte de consum de vaci cu un conţinut de grăsimi de până la 2,5% inclusiv (cu excepţia laptelui ultrapasteurizat – UHT). Este vorba despre laptele supus procesului de ultrapasteurizare – produsul este expus la o temperatură foarte înaltă pe o perioadă foarte scurtă de timp (135º C timp de 2-4 secunde).
4. Chefir cu un conţinut de grăsimi de pînă la 1,0% inclusiv.
5. Brânză de vaci proaspătă cu un conţinut de grăsimi de pînă la 5% inclusiv, fără adaosuri.
6. Smântână din lapte de vaci cu un conţinut de grăsimi de pînă la 10% inclusiv.
7. Unt din lapte de vaci cu un conţinut de grăsimi de pînă la 79,0% inclusiv.
8. Ulei de floarea-soarelui, cu excepţia uleiului dezodorizat. Este vorba despre ulei de floarea-soarelui purificat de substanţele volatile gustative şi aromatice caracteristice.
9. Făină de grâu, cu excepţia făinii din grâu durum. Este vorba despre un produs obţinut prin măcinare, din grâu Triticum durum, la care tărâțele şi germenii se îndepărtează, iar endospermul se macină până la gradul de mărunţire corespunzător.
10. Orez, cu excepţia orezului de specialitate, orezul de specialitate fiind orez Basmati, Jasmin, sălbatic, negru, roşu, mixt (multicolor), Carnaroli, Arborio.
11. Hrişcă.
12. Crupe, inclusiv griş şi fulgi de ovăz.
13. Preparate pentru sugari şi preparate pentru copii de vârstă mică.

Iar la final, venim cu un sfat: Nu contribuți la alimentarea acestei speculații de pe piață, cumpărând produse alimentare de care nu aveți nevoie. Mâncați echilibrat și rațional. Nu consumați în exces, chiar dacă în perioade de stres sau de crize, aveți tendința să mâncați mai mult. Tot mai mult. Țineți minte că atunci când consumați din ce în ce mai multe produse alimentare, îmbogățiți marile industrii alimentare și faceți rău tot mai mult propriului organism. Cu alte cuvinte, pe banii voștri, unii își construiesc castele, iar voi vă distrugeți sănătatea.

Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].