Maioneza și impactul asupra sănătății noastre: Limitează consumul

Maioneza a fost și este unul dintre cele mai populare sosuri în Republica Moldova, România și nu doar. Dacă în copilărie maioneza era privită ca un deliciu la care aveam acces doar de sărbători, acum a ajuns să fie consumată în fiecare zi – fie într-un sandwich sau unsă pe tartină la micul dejun, fie ca sos într-o salată sau chiar adăugată peste un fel principal (orez, cartofi, în supă). 

Maioneza de casă versus cea din comerț

Rețeta originală de maioneză se pare că și-ar avea începuturile în bucătăria franceză când era considerat un sos ce dădea o aromă deosebită preparatelor culinare. Ingredientele de bază erau: uleiul și gălbenușul de ou, la care se mai adăuga oțet, sare, muștar. Acum este disponibilă într-o diversitate impresionantă la orice magazin.

Multe persoane, din dorința de a consuma ceva mai sănătos, aleg să-și prepare maioneza acasă. Însă avantajul maionezei din comerț este faptul că legislația impune să fie pregătită din ouă pasteurizate, pe când folosirea ouălor de casă crește riscul de infecție cu salmonela. Mai multe informații despre calitatea ouălor găsești în articol. 

Este un aliment hipercaloric

Maioneză de casă sau din comerț, un lucru rămâne neschimbat – este un produs hipercaloric ce crește riscul de exces ponderal, dar care îngreunează și procesul de digestie.

Maioneza conține ulei în proporție de 50-75%. Indiferent dacă este pregătită acasă sau este din comerț, vine cu o valoare calorică mare de 600-700 kcal per 100g. 

În comerț mai găsim și variante light cu doar 25% grăsimi, adică cu 289 kcal/100g. Această schimbare este posibilă datorită folosirii stabilizatorilor.

Despre practicile din țara în care își găsește începutul acest produs alimentar 

Dacă tot Franța se consideră ca țară de origine a acestui produs alimentar, este bine de știut că în Franța, rețeta maionezei este controlată conform Codului bunelor practici în sectorul maionezei și care în prezenti este recunoscut la nivel european.

Acest Cod prevede rețeta maionezei care trebuie să fie constituită în felul următor: minim 70% din grăsimi vegetale și 5% gălbenuș de ou (de găină, bineînțeles, o precizare banală, dar care nu e neapărat făcută în reglementările țărilor precum Republica Moldova). Produsul alimentar l-am preluat, dar nu și practicile de origine. Conform Codului, alte ingrediente pot face parte din maioneză.

Citește și: Chiflă cu ”brânză” și cu dioxid de titan, aditiv alimentar potențial cancerigen și interzis în Uniunea Europeană – Ceconsum

În urma evoluției practicilor de consum, în Franța a fost prevăzut și un alt Cod, cel al maionezei fără gălbenuș de ou. Cu toate acestea, denumirile de maioneză lejeră sau cu conținut ridicat sau redus de grăsimi care nu corespund prevederilor și criteriilor minime expuse în Codul de bune practici, nu este admisă oficial. În absența unei jurisprudențe clare, însă, e imposibil de spus cum justiția ar clasifica așa denumiri, care în Republica Moldova sunt autorizate, de exemplu, în baza Hotărârii de Guvern Nr. 16 din 19-01-2009 сu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Produse pe bază de grăsimi vegetale”.

O lingură de maioneză (20g) vine cu un plus de cel puțin 100 kcal. Astfel că cei care au obiceiul de a adăuga maioneză la fiecare fel de mâncare pentru ”un gust mai bun”, își vor crește aportul de calorii fără să observe.

Citește și: Lapte 100% versus grăsimi vegetale în produsele lactate. Metode eficiente de delimitare a produselor lactate – Ceconsum

Maioneza adăugată în salate crește densitatea calorică a acestora și le transformă în alimente mult mai dificil de digerat. Consumul frecvent de astfel de combinații, duce în timp la epuizarea rezervelor de enzime pancreatice și instalarea pancreatitei cronice care va presupune o digestie afectată. 

Ce găsim pe etichetele maionezei din comerț

Pe raft vom găsi etichete destul de ”curate”, dar și din cele cu o listă lungă de E-uri.

• Uleiuri rafinate de soia, rapiță – fiind ingredientul cel mai reprezentativ, ar trebui să fie un ulei de calitate. Pe când în maioneza din comerț vom găsi uleiuri rafinate și dezodorizate pentru a fi pe placul tuturor, dar și pentru a preveni râncezirea acestora.
• Amidon modificat – E1422 – agent de îngroșare ce ajută la păstrarea consistenței maionezei pe termen mai lung. Consumul de cantități prea mari pot duce la tulburări gastrointestinale.
• Stabilizatori (gumă de xanthan – E415), gumă de guar – E412 – aditivi alimentari folosiți pentru îngroșare si stabilizare – mai exact pentru a schimba textura alimentelor. Consumați în exces, pot cauza discomfort intestinal. 

• Antioxidant (calciu disodic EDTA – E385) – Având în vedere capacitatea sa de a se lega strâns de minerale și metale, EDTA formează complexe metalice foarte stabile care pot avea efecte metabolice nedorite. Complexele formate cu cupru sau fier pot favoriza oxidarea anumitor vitamine și acizi grași. Cu toate acestea, pare că această complexare poate, de asemenea, să faciliteze absorbția fierului alimentar. Unii cercetători promovează, așadar, utilizarea sa în contradicție cu aceste aspecte.
• Regulator de aciditate (acid ascorbic – E300) – folosirea acestuia în produsele alimentare se consideră a fi sigură, însă există atenționări că ar putea agrava inflamația mucoasei gastrice pentru cei ce prezintă anumite sensibilități. 
• Arome – Despre aromele de sinteză sau artificiale trebuie să știți că au multe efecte adverse asupra sănătății. 
• Conservanți (sorbat de potasiu – E202, benzoat de sodiu – E211) – pot provoca reacții adverse de tipul alergiilor. Despre benzoat de sodiu trebuie să știți că este bine să evitați produsele care îl conțin. Este suspectat că favorizează hipersensibilitate și reacții alergice (astm, prurit, înroșirea feței), hiperactivitatea la copii. Riscurile pentru sănătate asociate consumului de benzoat de sodiu depind de cantitățile ingerate. Mai ales la copii care sunt cei mai mari consumatori de alimente unde este prezent acest aditiv. Prin urmare, este important să fie limitat consumul de produse care sunt surse de benzoat de sodiu, cu atât mai mult la copii, și, în general, să se limiteze consumul de produse ultra procesate (sau ultra transformate) care conțin o mulțime de aditivi alimentari într-un singur produs.

Cu ce putem înlocui maioneza

Maioneza poate fi folosită în dieta noastră, atât timp cât se consumă în cantități mici și rar. Însă dacă am ajuns să nu ne mai putem imagina o masă fără maioneză, ar fi cazul să îi găsim alternative.

Citește și: A fi slab nu înseamnă întotdeauna că poți mânca orice – Ceconsum

Iaurtul grecesc are o textură foarte asemănătoare, deci va putea fi folosit cu succes în sosul pentru salate. Pentru felurile principale, se recomandă să se folosească la gătit mai multe condimente pentru ca mâncarea să fie mai bogată în arome. Din păcate s-a ajuns la folosirea maionezei pentru a îmbunătăți gustul mâncării anume din cauză că nu se folosesc condimente, decât sare și piper. 

Așa cum am menționat în repetate rânduri, articolele scrise pe platforma CE CONSUM vin cu recomandări pentru a ne echilibra alimentația și a învăța să facem alegeri mai conștiente a produselor de pe raft. Sperăm că informația este utilă și ușor de aplicat în practică, astfel ca în viitor să ne bucurăm de o societate mai sănătoasă.

Un articol de Cristina Cerevatenco, nutriționistă

Profil Instagram și Facebook

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.