Speranța de viață în Republica Moldova și UE: Moldovenii trăiesc cu aproape 10 ani mai puțin. Ne alimentam suficient de sănătos pentru a putea corecta această problema?
În ultimele două decenii, Uniunea Europeană a înregistrat o creștere constantă a speranței de viață la naștere, conform datelor furnizate de Eurostat. În această perioadă, speranța de viață a crescut cu 3,1 ani, ajungând de la 77,6 ani la 80,7 ani.
Dacă e să ne referim la Republica Moldova, în 2022, durata medie a vieții în țara noastră a atins 71,4 ani, reflectând o creștere de 2,4 ani față de anul precedent și de 1,5 ani față de 2020. Speranța de viață la naștere a crescut pentru ambele sexe, ajungând la 67,1 ani pentru bărbați și 75,7 ani pentru femei. Cu toate acestea, discrepanțele între țările UE și Republica Moldova sunt evidente. Moldovenii trăiesc cu aproape 10 ani mai puțin. Cauze sunt multiple, iar una dintre ele este alimentația nesănătoasă și modul sedentar de viață.
Speranța de viață la naștere pe sexe, 2014-2022, ani (sursa: BNS)
| Ambele sexe | Bărbați | Femei | |
| 2014 | 69,3 | 65,2 | 73,6 |
| 2015 | 69,4 | 65,2 | 73,7 |
| 2016 | 69,8 | 65,7 | 74,2 |
| 2017 | 70,8 | 66,7 | 74,9 |
| 2018 | 70,6 | 66,3 | 75,0 |
| 2019 | 70,9 | 66,8 | 75,1 |
| 2020 | 69,8 | 65,9 | 73,9 |
| 2021 | 69,0 | 65,1 | 72,9 |
| 2022 | 71,4 | 67,1 | 75,7 |
Disparități între statele UE
Datele Eurostat indică faptul că există diferențe semnificative între statele membre ale UE în ceea ce privește speranța de viață. Spania se situează în topul listei cu o medie de 83,3 ani, în timp ce Bulgaria înregistrează cea mai mică speranță de viață, de doar 71,4 ani. În același timp, se observă discrepanțe și între regiunile aceluiași stat, cu persoanele din anumite regiuni având o speranță de viață semnificativ mai mare decât altele.
Creșterea speranței de viață în UE
Între anii 2000 și 2021, Estonia a înregistrat cea mai mare creștere referitor la speranța de viață, câștigând 6,1 ani. Pe de altă parte, România și Grecia au înregistrat creșteri mai modeste, situându-se sub media europeană. Această analiză subliniază necesitatea unor abordări diferite la nivel național pentru a promova sănătatea și longevitatea.
Analiza datelor privind speranța de viață în UE și în Republica Moldova subliniază progresele generale, dar și discrepanțele semnificative între state și regiuni.
”Dacă Republica Moldova își dorește să protejeze cetățenii ei, autoritățile statului ar trebui să ia decizii politice pentru elaborarea strategiilor de îmbunătățire a stării de sănătate și a calității vieții. Însă, pe lângă așteptările față de stat, consumatorul trebuie să devină mai vigilent și informat și sa înțeleagă impactul negativ asupra sănătății pe care îl are alimentația nesănătoasă. Informațiile difuzate de Platforma CE CONSUM EU devin esențiale în acest context. Asociația noastră continuă să acționeze în vederea informării cetățenilor pentru a construi o societate de consumatori vigilenți și precauți, în pofida dificultăților actuale la nivel național sau internațional”, a precizat directoarea executivă a Asociației de consumatori ”Ce Consum Eu”, Elena Robu.
