Uleiul de palmier din bomboanele și torturile noastre preferate. Care sunt riscurile pentru sănătate
De câțiva ani buni, uleiul de palmier este din ce în ce mai prezent în bomboanele sau torturile noastre preferate, fie ca vorbim de Bucuria, Franzeluța sau alte branduri autohtone sau internaționale. În articolul de astăzi am analizat câteva produse de la renumitele companii autohtone Bucuria și Franzeluța, pentru că sunt cele mai cunoscute și cu experiență vastă pe piața din R. Moldova și de ceva vreme – România. Acest fapt nu exclude însă că și alte companii de patiserie din R. Moldova utilizează pe larg în producție uleiul de palmier. La ele vom reveni în articolele ulterioare.
Ne întrebăm din ce în ce mai frecvent dacă uleiul de palmier comportă anumite riscuri pentru sănătate sau nu.
Portalul ER NEWS a studiat subiectul și vă oferă mai multe detalii. Atenție, articolul e lung, aveți răbdarea să citiți până la capăt, fiindcă e vorba despre sănătatea voastră și a celor dragi vouă.
Începem cu analiza câtorva etichete, pentru a ilustra cele menționate mai sus:
Pentru comparație, pe o etichetă pe bomboanele ”Chișinăul de seară” de la Bucuria care datează din 2013 nu găsim uleiul de palmier în lista ingredientelor. Fie pe atunci Bucuria nu utiliza ulei de palmier în fabricație, fie a evoluat legislația și acum Bucuria este obligată să indice pe etichetă uleiurile vegetale (inclusiv uleiul de palmier).
Ce este uleiul de palmier
Uleiul de palmier este un ulei de bucătărie vegetal comestibil provenit din pulpa roșie a fructului de palmier. Datorită prețului mic și calităților sale nutritive superioare, uleiul de palmier este cel mai folosit tip de ulei de gătit în Africa, Asia și America de Sud. Din acest motiv, tot mai multe zone cu păduri tropicale sunt defrișate sau incendiate în fiecare an, pentru a face loc noilor terenuri pentru plantațiile de palmier. Plantațiile de palmieri sunt una dintre cauzele principale care duc la defrișarea pădurilor tropicale din America de Sud, Africa și Indonezia.
Să mai adăugăm și că acest ulei nu este folosit doar alimentar, ci și în producția de biocarburanți, motiv pentru care parlamentarii europeni au solicitat Comisiei Europene să elimine treptat de preferință până în 2020 utilizarea uleiului de palmier în acest scop.
Alimentar, uleiul de palmier nu e cea mai bună alegere pe care o putem face. Uleiul de palmier conține aproape 50% grăsimi saturate – care au fost asociate de-a lungul timpului cu un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare și obezitatea. Ca regulă, cu cât un ulei este mai bogat în grăsimi saturate, cu atât va deveni mai solid la temperatura camerei.
Ce este uleiul de palmier hidrogenat? Are efecte dăunătoare asupra organismului
Pe multe dintre etichetele produselor din R. Moldova veți găsi ”ulei de palmier hidrogenat”, cum e cazul tortului ”Poveste” de la Franzeluța, de exemplu, sau al unor bomboane de la Bucuria.
În stare brută, uleiul de palmier are culoare roșiatică. Hidrogenarea este procesul prin care se adaugă hidrogen la acizii nesaturați pentru a-i face mai stabili. Acest proces transformă grăsimile vegetale bune (acizii nesaturați) în grăsimi rele (acizii grași trans) solide, cu o durabilitate mai mare. Uleiul de palmier hidrogenat este mai rezistent și mai maleabil. Cercetările științifice arată că uleiul de palmier hidrogenat are efecte dăunătoare asupra organismului.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA) atrage atenția asupra efectelor dăunătoare pe care le au uleiurile de palmier obținute prin hidrogenare. Atunci când este supus unor temperaturi înalte (la prăjire), acest ulei eliberează esteri glicerici și alte substanțe care s-au dovedit cancerigene. Așadar, atunci când ajunge la temperaturi de peste 200 de grade Celsius, uleiul de palmier devine nociv pentru sănătate, spune Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA).
Discuții în Parlamentul European : Uleiul de palmier are un risc potențial pentru sănătate
În 2017, În Parlamentul European se discuta despre riscurile pentru sănătate ale consumului de uleiuri vegetale, în special uleiul de palmier.
Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (AESA) a ajuns la concluzia că există suficiente dovezi că esterii acizilor grași de glicidil – contaminanți formați în urma procesării uleiurilor vegetale rafinate – sunt genotoxici și cancerigeni. Nivelurile cele mai ridicate de esteri ai acizilor grași de glicidil au fost găsiți în uleiurile și grăsimile de palmier. Potrivit AESA, preparatele pentru sugari conțin niveluri de până la 10 ori mai mari decât nivelurile acceptabile.
Deși nivelurile de esteri ai acizilor grași de glicidil din uleiurile și grăsimile de palmier au scăzut la jumătate în ultimii ani, uleiul de palmier rămâne în continuare uleiul cel mai prezent în alimentația majorității consumatorilor. Prezent în gustări, biscuiți, biscuiți sărați și zeci de alte alimente, printre care și cele destinate copiilor, uleiul de palmier reprezintă un risc potențial pentru sănătate, în special pentru copii și tineri, precum și pentru toți cei care consumă alimente bogate în acizi grași de palmier.
Câteva produse la fabricarea cărora se folosește uleiul de palmier
Uleiul de palmier este indispensabili în zeci de tipuri de produse care sunt consumate aproape zilnic de copii și adulți, iar producătorii moldoveni preferă să utilizeze în procesul de producere acest ulei deoarece este mai ieftin decât toate celelalte.
Așadar, ulei de palmier găsiți în bomboane, cereale pentru micul dejun, înghețată, semipreparate, lactate, unt, margarină, biscuiți, patiserie, torturi.
Ce prevede legislația europeană și cea națională în privința etichetării uleiului de palmier
În 2014, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare obligația ca agenții economici să indice clar pe ambalaj tipul de ulei folosit. Ulei vegetal – de floarea soarelui, de porumb, de palmier sau altul. Odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, Republica Moldova s-a angajat să transpună legislația europeană la legislația națională. Astfel a apărut Legea Nr. 279 din 15-12-2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare care vine să transpună prevederile Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare dar și alte regulamente și directive europene. Legea respectivă ”stabileşte informaţiile obligatorii referitoare la produsele alimentare pentru asigurarea unui înalt nivel de protecţie a consumatorilor, luând în considerare diferenţele de percepţie şi nevoia de informaţii ale acestora, asigurând în acelaşi timp buna funcţionare a pieţei R. Moldova”.
Potrivit Anexei 6 a Legii sus-menționate, agenții economici au obligația să indice numele unei grăsimi vegetale pe etichetă (ulei de floarea soarelui, ulei de palmier, ulei de soia sau altele) și de asemenea să specifice dacă uleiul vegetal este ”total hidrogenat„ sau ”parțial hidrogenat”.
Anexa 6
9. Grăsimi rafinate de origine vegetală | Pot fi grupate în lista ingredientelor sub denumirea „grăsimi vegetale”, urmată imediat de o listă de mențiuni privind originea vegetală specifică, ce poate fi urmată de expresia „în proporții variate”. În cazul în care sunt grupate, grăsimile vegetale sunt incluse în lista ingredientelor în conformitate cu art. 16 alin. (1), (Lista ingredientelor este precedată de un titlu sau de o mențiune corespunzătoare care conține cuvântul „ingrediente”. Lista respectivă cuprinde toate ingredientele din produsul alimentar în ordinea descrescătoare a ponderii lor în momentul utilizării lor la fabricarea produsului alimentar) în funcție de cantitatea totală a grăsimilor vegetale prezente.Expresia „total hidrogenat” sau „parțial hidrogenat”, după caz, trebuie să însoțească indicarea unei grăsimi vegetale hidrogenate. |
Cu alte cuvinte, uitați-vă atent pe eticheta produsului pentru a vedea ce uleiuri vegetale conține produsul pe care doriți să îl cumpărați sau să îl consumați.
De reținut:
1. Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (AESA) uleiurile de palmier obținute prin hidrogenare la temperaturi de peste 200 de grade Celsius eliberează esteri glicerici (grăsimi rele) și alte substanțe care s-au dovedit cancerigene.
2. Potrivit AESA, uleiul de palmier reprezintă un risc potențial pentru sănătate, în special pentru copii și tineri, precum și pentru toți cei care consumă alimente bogate în acizi grași de palmier.
În loc de concluzii:
Pentru că ne referim în special la situația din R. Moldova, agenții economici, marii producători de panificație, patiserie sau bomboane utilizează pe larg uleiul de palmier în procesul de fabricație. Din ceea ce putem vedea cu ochiul liber, aceste companii de renume preferă să aibă profituri mai mari și să ofere un produs mai puțin calitativ consumatorilor. Cui îi pasă însă de riscurile la care sunt supuși oamenii?!
Despre instituțiile statului care sunt abilitate să verifice cum este respectată legislația în vigoare (mă refer în primul rând ANSA) am scris și cu alte ocazii, am făcut sesizări, am solicitat informații și până în momentul publicării articolului, nu am obținut niciun răspuns.
Așadar, până la o decizie fermă la nivel european cu referire la interzicerea utilizării uleiului de palmier în alimentație pe motiv că ar fi dăunător pentru sănătate, specialiștii recomandă evitarea sau reducerea consumului de produse care conțin acest tip de ulei, mai ales în cazul copiilor mici, care sunt mult mai sensibili.
Cererea din ce în ce mai mare de ulei de palmier din partea producătorilor de alimente va avea însă și consecințe la nivelul mediului înconjurător. În Malaiezia şi Indonezia se produce 85-95% din cantitatea totală de ulei de palmier comercializată în lume, iar aici se vor înregistra defrișări masive în următorii ani, care vor avea un impact devastator asupra faunei şi florei.
***
Dacă sunteți interesați de subiectul alimentației sănătoase vă invit să lăsați în comentarii ce alte subiecte ați dori să investigăm pentru a vă ajuta să fiți mai bine informați atunci când sunteți în fața rafturilor pline cu produse alimentare și nu știți ce să alegeți ca să nu fie dăunător pentru sănătate.
Suntem aici ca să vă informăm din surse legale, oficiale!
Sănătate tuturor!
Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].