Făina noastră cea de toate zilele. Cum o alegem și care este cea mai buna?

Noi, moldovenii, suntem mari consumatori de pâine. O spune tradiția, dar și datele statistice. Potrivit Biroului Național de Statistică, un locuitor al Republicii Moldova consumă într-un an peste 120 kg de pâine. Este de două ori mai mult decât consumă locuitorii Uniunii Europene.

În prezent, pe rafturile magazinelor din R. Moldova există o varietate foarte mare de făină, atât autohtonă, cât și de import. Făină de calitate superioară, de calitatea întâi, de calitatea a doua, integrală? Pe care să o alegem așa încât să fie bună pentru sănătate?

Platforma CE CONSUM EU a analizat subiectul și vă oferă mai multe detalii.

Din punct de vedere nutritiv, cu cât faina este mai rafinată, mai procesată, cu atât este mai slabă în nutrienți. Pentru și mai multă claritate – cu cât făina e mai rafinată cu atât e mai puțin bună pentru sănătate.

Făina de grâu de calitate superioară. Deși se crede că este cea mai bună, pentru că are calificativul de ”superioară”, trebuie să știți că făina de grâu de calitate superioară este făina albă, rafinată, din care s-au extras tărâțele. Odată cu ele, și cele mai valoroase vitamine și nutrienți, precum și majoritatea fibrelor vegetale. Așadar, acest tip de făină practic nu oferă nimic organismului din punct de vedere nutrițional.

Putem presupune că acest calificativ de ”făină de calitate superioară” a indus și induce în eroare consumatorul, fiindcă se crede că făina de calitate superioară este și cea mai bună. Este într-adevăr cea mai rafinată, dar nu este cea mai bună din punct de vedere al efectelor pentru sănătate, fiindcă ea conține o cantitate mare de gluten și de amidon. Acest fapt oferă elasticitate aluatului, care poate fi ușor modelat și nu are nevoie de mult timp pentru dospire și respectiv gătire a pâinii.  Însă, practic nu oferim vitamine, fibre vegetale organismului.

De reținut: făina de grâu de calitate superioară nu este o alegere bună pentru o alimentație sănătoasă

În schimb, făina de grâu de calitatea I și de calitatea a II-a este bogată în vitamine, nutrienți, fibre vegetale. Aluatul nu este atât de maleabil, e nevoie de mai mult timp ca aluatul să dospească, în schimb pâinea din aceste tipuri de făină este mult mai sănătoasă. 

Și în sfârșit făina integrală. Are un conținut mai mic în amidon și mai mare în substanțe proteice, celuloză, substanțe minerale (fosfor, calciu, potasiu, magneziu și fier) și vitamine ( din complexul B, E ce provin din embrion și stratul aleuronic).

Una dintre diferențele nutriționale principale dintre făina integrală și cea albă este conținutul de fibre, datorită tărâțelor. Fibrele alimentare aduc o sumă de beneficii : previn constipația, scad colesterolul din sânge. Faina integrală este asociată și cu reversia procesului de îngrășare. Consumul acestor fibre alimentare conduce la diminuarea retenției caloriilor în timpul digestiei și ajută la accelerarea ratei metabolice, prin urmare contribuie la menținerea greutății sub control. Este o sursă grozavă de fibre insolubile, care sunt vitale pentru prevenirea litiazei biliare, a formarii calculilor biliari, în special în cazul femeilor, prin accelerarea tranzitului intestinal și reducerea secreției de acizi biliari. Excesul de acizi biliari poate conduce la formarea calculilor biliari.

Din ce este format bobul de grâu

Ca să înțelegeți mai bine informațiile prezentate mai sus, să vedem din ce este format bobul de grâu:

Bobul de grâu este format (ca orice sămănță) din cuticulă – coajă, din endosperm- mizul alb și embrion – partea mică din interior care prin germinare va duce la noua plantă.

Revenind la tipurile de făină, recapitulăm:

Făina albă este formată din endosperm care conține aproape 100% amidon. Grâul, în forma sa rafinată, este nociv pentru organism, pentru că provoacă îngrășarea și stă la baza multor boli. Producătorii de faină albă de grâu separă endospermul de celelalte componente, eliminând coaja și embrionul. Prin urmare, alimentele fabricate din făină rafinată și zahăr rafinat au o cantitate foarte mare de carbohidrați, o cantitate neglijabilă (sau inexistentă) de fibre și nu conțin nutrienții necesari pentru o viață sănătoasă.

Deși pâinea este unul dintre cele mai străvechi alimente și consumată în R. Moldova la scară largă, aproape la fiecare masă, de ceva timp a început să fie contestată de nutriționiști, în lume existând tot mai multe curente prin care se promovează renunțarea la consumul de pâine. Ideea este promovată din cauza prezenței glutenului în pâine, produsele de panificație, paste făinoase. În lume, în ultimii ani, se atestă o creștere tot mai mare a populației care are intoleranță la gluten. Ce este glutenul, intoleranța la gluten sau boala celiacă vă spunem într-un articol ulterior.

Articol realizat de Elena Robu

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].