Lapte 100% versus grăsimi vegetale în produsele lactate. Metode eficiente de delimitare a produselor lactate
Făcând cumpărături în supermarketurile din România, mi-au atras atenția niște etichetări interesante pe anumite rafturi unde erau alimente ce conțin grăsimi vegetale.
Despre impactul grăsimilor vegetale asupra sănătății noastre am atenționat de mai multe ori pe Platforma CE CONSUM EU. Din păcate, grăsimile vegetale utilizate cel mai des în industria agroalimentara urmează tot felul de etape de prelucrare (hidrogenare, fracționare, rafinare, etc.), iar prezența acestora în lista ingredientelor e depistată doar printr-o lectură atentă a etichetei. Agenții economici au dezvoltat practici de elaborare a etichetelor în așa mod încât să ascundă sau să voaleze anumite informații mai putin valorizante ale unui produs și, în consecință, consumatorului îi este tot mai dificil să descifreze o etichetă și, cel mai adesea, se lasă păgubaș …
O soluție care vine în ajutorul consumatorilor a fost găsită în România, unde Guvernul a stabilit reguli noi pentru așezarea la raft a produselor lactate obținute 100 la sută din lapte pentru a fi mai bine diferențiate de cele pe bază de lapte sau cu adaosuri vegetale, precum margarina.
Citește și: Adevărul amar din spatele iaurturilor îndulcite – Ceconsum
Este o practică probabil preluată din Franța, care de mai mulți ani a impus delimitarea pe rafturi a produselor lactate de produsele ce conțin grăsimi vegetale.
Prevederile au intrat în vigoare în luna februarie 2023. Mai exact, Legea nr. 307 din 16 noiembrie 2022 a laptelui și a produselor lactate prevede la articolul 6 următoarele:
“(1) Produsele pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi și/sau proteine, altele decât cele lactate, se comercializează într-un spațiu de prezentare și vânzare bine delimitat, pe rafturi separate față de laptele și produsele lactate autentice, cu informarea explicită către cumpărător a conținutului acestor produse.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul meniurilor și rețetelor mâncărurilor, produselor de patiserie, de pizzerie, de fast-food și de cofetărie și al produselor culinare din alimentația publică la prepararea cărora s-au utilizat produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi și/sau proteine, altele decât cele lactate.
(3) Meniurile unităților de alimentație publică vor menționa toate produsele lactate fabricate cu grăsimi și/sau proteine, altele decât cele lactate, folosite ca atare sau în combinații sau ca ingrediente în produsele de bază folosite în rețete.
(4) Orice neconformitate depistată de autoritățile competente de control este notificată direct operatorului economic sub a cărui denumire se comercializează produsul alimentar; dacă operatorul nu are sediul în România, notificarea se face importatorului sau distribuitorului produselor alimentare provenite din Uniunea Europeană.
(5) În cazul modificării informațiilor de pe etichetă de către comerciant, acesta va fi sancționat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
(6) Se interzice folosirea denumirilor reglementate la punctele 1-4 din partea III „Lapte și produse lactate“ a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 și (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului pe eticheta produselor finite, inclusiv mâncăruri, produse de patiserie și de pizzerie, de fast-food, de cofetărie, produse culinare din alimentația publică, care au în compoziția lor ingrediente ce nu se încadrează în definițiile laptelui și ale produselor lactate. În cazul în care produsul finit conține amestecuri de lapte și produse lactate cu produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi și/sau proteine, altele decât cele lactate, se va menționa pe etichetă procentul acestora.”
Astfel, separarea pe raft a produselor cu grăsimi vegetale, ne-a făcut pe unii dintre noi, consumatorii, să descoperim că unele produse îndulcite pe care le considerăm pe baza de lapte sa vină la pachet cu grăsimi vegetale.
Citește și: Înghețata de pe piața din Moldova: Ce ingrediente are și cum o alegem – Ceconsum
De asemenea, la raftul de brânzeturi au apărut câteva tipuri de brânză puse mai într-un colț semn că doar seamănă a brânză, dar nu sunt.
După o astfel de repartizare a produselor, îți cam trece pofta să mănânci multe alimente, inclusiv înghețata. Chiar dacă și anterior eram conștienți că nu este un produs tocmai sănătos – dădeam cumva vina pe calorii mai mult decât pe grăsimile vegetale. Acum ajungi la frigider și dai de fapt de un panou cu semnale de alarmă care te îndeamnă să ocolești unele produse.
Este de lăudat această reglementare menită să ajute consumatorul să ia decizii alimentare corecte. Din păcate, pentru moment, consumatorii din Republica Moldova nu beneficiază de așa prevederi legislative care sa le permită separarea produselor pe bază de lapte sau pe baza de lapte cu grăsimi vegetale pe raft.
Un articol de Cristina Cerevatenco, nutriționistă
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.
