CeConsumEu: sănătatea cetățeanului sau PIB-ul țării?
Zi de zi interacționăm în societate, cu diferiți oameni și uneori întreprinderi, pe diferite teme, că ar fi vorba de cumpararea un produs alimentar, informare sau buna executare a unui contract/înțelegere. Avem în fața noastră prieteni, colegi, directori și șefi de întreprinderi cu profile fiziologice diferite, unii mai finuți, alții mai puțin, unii mai “sportivi”, alții mai indiferenți față de un mod de viață activ, etc. Ne-am întrebat însă vreodată dacă calitatea comunicării cu toți acești interlocutori sau a vieții noastre per general, atât pe plan personal/social cât și pe plan profesional/economic, depinde de modul cum ne alimentăm? Da, cert depinde.
Legătura dintre fiziologia umană, capacitățile cognitive, calitatea comunicării și deciziile economice este confirmată, chiar dacă studiile referitor la acest subiect sunt relativ recente și necesită date în plus. O persoană fizică sau șef de întreprindere va avea întotdeauna capacitatea de a răspunde mai eficient la o comunicare sau decizie economică, dacă are o alimentație echilibrată. Răspunsul însă e mult mai slab pentru o persoană care are un dezechilibru, vizibil prin fiziologia persoanei (obezitate, dureri articulare, deficiențe locomotorii, etc.) sau invizibil, precum hipertensiunea, probleme intestinale, hormonale, etc.
Cât este de mare surpriza celor care ajung într-un final să înțeleagă că de fapt toate aceste probleme au un punct declanșator comun: alimentația (nu vorbim aici, bineînțeles, de problemele genetice sau altele care au origini mai complexe). Per general, la naștere avem cu toții același „pachet standard de opțiuni” și care fiecare îl îmbunătățește sau deteriorează, prin alimentatie, conform experienței de viață personale și mediului său înconjurător. Când spunem că alimentația dezechilibrată și toxică penalizează deciziile economice individuale, asta înseamnă că fiecare decizie economică ineficientă se cumulează și contribuie la o ineficiență la nivel național. Cum am putea califica economia țării noastre având în vedere că pe plan național obezitatea afectează 23% din populație, afecțiunile cardiovasculare – 29% și diabetul – 5%? Răspunsul e evident. Care ar fi soluțiile?
Suveranitatea alimentară, precum și siguranța produselor pe care le procurăm sunt pilonii de bază ai unei economii sănătoase. În Moldova nu avem nici unul, nici altul, iar statul, care în mare parte este responsabil de reglarea acestor tematici, se ascunde în jocuri geopolitice, care, cert, sunt necesare, dar nu indispensabile pentru o societate sănătoasă. Dezvoltarea unui consum durabil și responsabil, informații transparente și veridice, regularea sectoarelor economice pentru o producție mai virtuoasă sunt subiecte la care statul ar trebui să-și facă temele. Sunt subiecte la care platforma CE CONSUM EU lucrează zilnic, pentru beneficiul consumatorului, dar și pentru o alimentație sănătoasă a generațiilor viitoare.
