Formula magică 3hM (3hMișcare)
Sănătate, alimentație, mod activ de viață -acești 3 termeni cu care ne întâlnim în fiecare zi, dar care par a fi greu de identificat și definit pentru majoritatea populației. De ce ar fi important să le definim? Fiindcă acești termeni denotă niște deficiențe, carențe, probleme precum obezitatea, bolile cardiovasculare sau diabetul de tip 2. Și după cum spunea profesorul meu preferat (profil matematică), regretatul Alexandru BOGUȘ, o problemă bine definită oferă 50% din soluție.
Legătura dintre acești 3 termeni este incontestabil stabilită de literatura de specialitate, dar sunt anumite nuanțe care ar trebui clarificate:
- În primul rând, când ne referim la sănătate, ne referim la dimensiunea ei globală, atât fizică, cât și mintală, după principiul “mens sana in corpore sano”, că tot ne place mult să cităm pe romanii și grecii antici, mai puțin să respectăm ce spuneau:)! Dar o abordare sistemică este primordială pentru o reușită optimală. Dacă vrem să fim energici, nu o putem face fără alimentatie și un mod activ de viață;
- În al doilea rând, alimentatia nu înseamnă simplu fapt ce vedem în farfurie, dar și modul cum alegem ingredientele, cu sau fără pesticide, cum le pregătim, prăjite sau fierte, cum le consumăm, mestecând bine sau infulecând fără simt;
- În al treilea rând, modul activ de viață este egal cu cantitatea de transpirație în urma unei activități. Adică spunând că am făcut activitate atunci când am mers dus-întors pe jos până la magazin, ne mințim pe noi înșine. O simplă mișcare din picioare nu poate fi considerată o activitate fizică fără a fi scos măcar câțiva stropi de transpirație și ridicat frecvența cardiacă cu vreo 30-40 de unități minim. O mișcare poate arde până la 700 de kcal în 2 ore, ceea ce într-adevar ar permite să mâncăm tot ce avem pe masă zilnic în Moldova:)! O activitate în care nu am transpirat, nu poate fi contabilizată ca o activitate fizică, să fie clar!
Pentru a da și o mică conotație științifică acestui editorial, am făcut și un tur prin cercetările Biroului Național de Statistică (BNS). Tare am fost surprins să văd că avem 2343 de kcal de consum mediu per persoană în Republica Moldova. Aș fi fost foarte curios să înțeleg cum anume s-au făcut aceste statistici. În Franța, de exemplu, unde lumea face sport destul de mult, cercetările au stabilit un aport energetic mediu zilnic de 2100 Kcal pentru femei și de 2600 Kcal pentru bărbați, mai precis pentru adulți cu vârsta între 18 și 55 de ani, a căror Indice de Masă Corporală IMC (=greutate/înălțime) este de 22 și a căror activitate fizică este considerată medie. Dacă am lua datele BNS drept veridice, am putea spune ca avem o țară de sportivi și gimnaști, doar că în realitate avem peste 50% de populație supraponderală (IMC peste 25, cu mult peste IMC 22 din Franța) și peste 20% (IMC peste 30) de obezitate. Mare semn de întrebare. Calculul de acasă nu prea coincide cu situația din târg. Când mai pui și faptul că plăcintele cu brânză în țara noastră sunt o “icoană” alimentară și că doar 100 de grame de plăcinte au aproximativ 250 de kcal și consumăm un minim de 200-300 grame de plăcinte la o masă, nu prea înțeleg cum s-au făcut aceste estimări:).
Care ar fi soluția?
- Alegerea ingredientelor în cunoștință de cauză, de exemplu consultând Platforma CE CONSUM EU, mișcarea activă, adică minim o oră de mers rapid sau la pas alert pe zi și echilibru în farfurie pentru o sănătate fizică și spirituală.
- Am mai creat și un grup pe aplicația Strava, 3hM (de la 3 ore minim de sport pe săptămână) pentru cei care iubesc provocările, unde se pot vedea activitățile fiecăruia și în așa mod poate se mai mobilizează lumea pentru a aduna niște kilometri în plus – tot pentru binele lor.
Suntem ceea ce mâncăm, iar forma noastră fizică e direct proporțională cu kilometrii parcurși pe jos!
