Aditiv aromatizant: ce mai este și asta?

După cum v-am obișnuit, scriem pentru voi, consumatorii din R. Moldova, articole ce se referă la legislația din țara noastră pe anumite subiecte ce țin de etichetarea produselor alimentare, dar și cu exemple despre cum aceste subiecte sunt reflectate în legislație la nivel internațional și anume în Uniunea Europeană.

Astăzi vorbim despre încadrarea/utilizarea denumirilor de arome constatate pe etichetele unor produse precum pesmeții. Mai multe detalii despre câteva varietăți de pesmeți de pe piața din Republica Moldova găsiți în articolul https://ceconsum.eu/pesmetii-gustare-delicioasa-sau-gunoi-alimentar/.

Așadar, facem următoarele constatări pe etichetele pesmeților :

1. Agentul economic folosește reprezentări grafice pentru a pune în evidență utilizarea în fabricarea produsului a unor ingrediente care să indice originea gustului/mirosului pesmeților (reprezentarea une broșe de frigărui, a unui crab, a unui recipient cu smântână, etc.) fără a preciza dacă aceste ingrediente au fost real utilizate în fabricare sau e vorba doar de arome ale acestor produse reprezentate în imagini.

Articolul 6 din Legea Nr. 279 din 15.12.2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare spune :

„Informaţiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare, în special: (…)

d) sugerînd, prin intermediul prezentării, în descrieri sau imagini, prezenţa unui anumit produs alimentar sau a unui anumit ingredient, în timp ce, în realitate, o componentă prezentă în mod natural sau un ingredient utilizat în mod normal în respectivul produs alimentar a fost înlocuit cu o altă componentă sau cu un alt ingredient. „

Prin aplicarea principiului general al informației corecte pentru consumator, prevăzut de articolul 6 menționat mai sus, operatorii trebuie să găsească modalitățile adecvate de etichetare, așa încât mențiunile prezente pe eticheta produsului (imagine, reprezentarea grafică, denumirea de vânzare și/sau alte mențiuni obligatorii) să nu dea o impresie greșită consumatorului asupra originii gustului sau mirosului produsului. Drept exemplu poate servi utilizarea unei reprezentări grafice pe eticheta produsului a unui ingredient (crab, frigarui, carne, etc.) care să inspire originea gustului și/sau mirosului produsului, or acestea să fie datorate de fapt utilizării în fabricare a unei arome de sinteză, adică de origine altă decât a unui ingredient natural.

Atunci când este utilizată o reprezentare grafică a unui ingredient ce dă miros/gust unui produs alimentar, ambalajul per ansamblu trebuie să fie studiat pentru a înțelege dacă consumatorul este sau nu înșelat în ceea ce ține de caracteristicile produsului.

În cazul pesmeților din articolul menționat mai devreme, reprezentarea grafică este pusă în evidență pe partea din față a ambalajului, iar denumirea cu precizările ingredientelor este pe partea verso. Acest lucru ar însemna că un consumator este nevoit să caute undeva pe verso o detaliere a compoziției produsului, deși partea din față cu imaginile reprezentative sugerează că e vorba de folosirea unor ingrediente de origine naturală.

Dacă e să luăm un exemplu precis al pesmeților cu reprezentarea unui recipient cu smântână și ierburi, am putea presupune că pesmeții au fost amestecați integral sau parțial cu smântână și apoi au fost ambalați și expuși în vânzare. În realitate însă e vorba doar de o aromă de smântână utilizată în fabricare.

În exemplul pesmeților cu reprezentarea unui crab pe partea din față a ambalajului, am putea presupune că avem bucăți de crab amestecate cu pesmeți, ori dacă ne uităm la denumirea de pe partea verso, ne dăm seama că este vorba doar de o aromă de crab și nu de un ingredient de origine naturală.

Pentru a avea produse conforme, este nevoie ca agentul economic să menționeze în strictă apropiere a reprezentării grafice o mențiune de tip „cu aromă de…, cu gust de…, etc.” astfel încât consumatorul să înțeleagă că e vorba de o aromă și nu de un ingredient de origine naturală, fără a căuta undeva pe partea din spate anumite explicații.

2. Denumirile neconforme ale aromelor din lista de ingrediente:

• aditiv cu aromatizator ”frigărui”
• amplificator de gust și aromă
• aromatizator ”carne”
• aditiv aromatizant ”smântână cu verdeață”, ”crab”
• aditiv alimentar ”crab”
• aditiv alimentar complex de ”caviar roșu”

Denumirile și specificitățile tehnice ale aditivilor și aromelor în țara noastră sunt încadrate de către :

• Legea 279 din 15.12.2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare
• Hotărârea de Guvern Nr. 229 din 29.03.2013 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari
• Hotărârea de Guvern Nr. 1245 din 19. 12. 2018 cu privire la aprobarea regulamentelor sanitare privind aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare și privind aromele de fum utilizate sau destinate utilizării în sau pe produsele alimentare.

Nu există denumirea de aditivi cu aromatizatori, poate ar fi vorba de aroma de …, nu există amplificator de gust și aromă, poate ar fi vorba de potenţatori de aromă, nu există aditiv alimentar crab, poate ar fi vorba de o aromă cu gust/miros de crab, etc.

Ce este însă fascinant este modul cum sunt transpuse în Republica Moldova regulamentele europene, iar factorii de decizie din țara noastră nu obosesc să menționeze acest lucru.

Cum a fost articulată legislația privind informarea consumatorului asupra aditivilor și aromelor în Uniunea Europeană? A fost elaborat Regulamentul 1169 din 2011 care face referire în definițiile sale în ceea ce tine de denumirile aditivilor și aromelor la Regulamentele respective 1333 și 1334 din 2008.

În Moldova, a fost transpus atât Regulamentul european 1169 prin Legea 279/2017, cât și Regulamentele 1333 prin Hotărârea de Guvern Nr. 229 și 1334 prin Hotărârea de Guvern Nr. 1245, doar că… Legea 279/2017 nu face referire la definițiile Hotărârilor de Guvern Nr. 229 și 1245, dar doar se face un copy-paste manual al acestor definiții din Hotărârile de Guvern respective. Ce ar însemna aceasta? În Europa, când se fac anumite ajustări la specificațiile tehnice referitoare la aditivi și arome din Regulamentele 1333 și 1334, aceste ajustări sunt aplicabile direct, doarece Regulamentul 1169 ne trimite la aceste ajustări direct, pe când în Moldova, dacă intervin anumite ajustări referitoare la aditivi și arome din Hotărârile de Guvern, este nevoie de pus la zi și Legea 279/2017, fiindcă aceasta nu face o referire directă la aceste Hotărâri de Guvern. Deci agentul economic poate aplica încă mult și bine neconformități, fără ca să poată fi tras la raspundere conform noilor ajustări.  

Dacă e să revenim la subiectul despre integrarea europeana în următorii 7 ani, cred că se înțelege că acest termen pare mult prea curajos.

O ultimă nuanță ar fi de marcat referitor la limba română în care trebuie să fie transcrise toate mențiunile obligatorii de pe etichetele produselor alimentare, așa cum prevede articolul 13 din Legea 279/2017. La aceste nuanțe vom reveni în articolele ulterioare.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.