Alerta cu substanța cancerigenă – oxidul de etilenă- din produsele alimentare: Răspunsul primit de la ANSA
De un an de zile țările din Uniunea Europeană gestionează alerta generată de substanța cancerigenă – oxidul de etilenă – găsit în mai multe produse alimentare de larg consum în rândul consumatorilor. Portalul Nr.1 al Diasporei ER NEWS a scris câteva subiecte la această temă și a solicitat Agenției Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), dar și Cancelariei de Stat mai multe informații privind gestionarea alertei oxidului de etilenă în R. Moldova. După solicitări repetate, pe data de 23 septembrie am primit răspuns din partea ANSA.
Pe 9 septembrie 2020 Belgia era prima țară care alerta Uniunea Europeană despre niveluri foarte ridicate de oxid de etilenă în semințe de susan. Semințele de susan sunt utilizate în industria alimentară sau producția artizanală ca ingrediente în diferite produse alimentare preambalate, dar și nepreambalate, cum ar fi produsele de panificație.
De atunci și până în prezent, din alerta cu privire la oxidul de etilenă fac parte peste 660 de notificări parvenite de la aproape toate țările UE și care vizează zeci de mii de produse alimentare care sunt consumate la scară largă de către copii și adulți.
R. Moldova vizată în 9 notificări cu referire la oxidul de etilenă
În răspunsul său pentru Portalul Nr.1 al Diasporei ER NEWS, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor ne informează că ”pentru anul 2020, notificări care se referă la distribuția unor produs care ar fi contaminate cu oxid de etilenă nu au fost înregistrate”.
”Pe parcursul anului 2021 ANSA a recepționat 9 notificări care fac referire la alerte înregistrate pe portalul RASFF, 4 dintre acestea fac referire la contaminare cu oxid de etilenă a produselor alimentare (înghețată, băuturi răcoritoare, sorbet, lapte de cocos). Pentru fiecare notificare în parte, ANSA a inițiat anchete de serviciu”, ne anunță ANSA.
Totodată ANSA precizează că ”prima anchetă de serviciu privind contaminarea produselor alimentare cu oxid de etilenă a fost inițiată în luna iulie curent, când R. Moldova a fost alertată prin intermediul portalului RASFF a Uniunii Europene despre contaminarea unor produse de desert congelate (Bounty, Snickers, Twix) cu oxid de etilenă depistat în cadrul autocontrolului de către furnizorii de materii prime și din acest motiv au fost inițiate retrageri/rechemări de pe piață a produselor”.
Potrivit ANSA, ”alte 3 anchete de serviciu sunt în proces de desfășurare și includ termen oferit de către operatorii economici distribuitori pentru retragere și pentru rambursarea consumatorilor a cheltuielilor la procurarea produselor neconforme”.
Reziduuri de oxid de etilenă nereglementate în R. Moldova – o altă problemă gravă
Răspunsul obținut de la ANSA relevă însă o altă situație gravă din punctul nostru de vedere și anume cum este racordată legislația moldovenească la cea europeană.
Deși Republica Moldova aplică o serie de acte normative armonizate la cerințele Uniunii Europene și și-a asumat angajamente ferme odată cu semnarea Acordului de Asociere RM-UE, așa se face că țara noastră nu ține pasul cu modificările care se fac în mod regulat în legislația europeană.
Mai concret, în anul 2015, au fost operate modificări în Regulamentul Uniunii Europene 396/2005 ce stabilește limitele maxime admisibile de pesticide (LMA). Între alte pesticide, a fost vizat și oxidul de etilenă.
(Regulamentul (UE) 2015/868 al Comisiei din 26 mai 2015 de modificare a anexelor II, III și V la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri pentru 2,4,5-T, barban, binapacril, bromofos-etil, camfeclor (toxafen), clorbufam, cloroxuron, clozolinat, DNOC, dialat, dinoseb, dinoterb, dioxation, oxid de etilenă, acetat de fentin, hidroxid de fentin, flucicloxuron, flucitrinat, formotion, mecarbam, metacrifos, monolinuron, fenotrină, profam, pirazofos, quinalfos, resmetrin, tecnazen și vinclozolin din sau de pe anumite produse)
În R. Moldova acest regulament este transpus în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1191/2010, însă modificările operate în Regulamentul UE în anul 2015 cu referire la oxidul de etilenă nu au fost transpuse în legislația națională, deși la această hotărâre de Guvern au fost operate modificări în anul 2019. Atunci însă oxidul de etilenă nu a fost vizat.
Asta înseamnă că, în lipsa modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 1191/2010, ANSA nu poate monitoriza situația cu privire la oxidul de etilenă.
”În calitate de autoritate competentă responsabilă la nivel național pentru implementarea politicilor statului pe domeniile sale de competență, ANSA a expediat un demers oficial către autoritatea responsabilă de elaborarea politicilor pe domeniul său de competență cu solicitarea transpunerii normelor actului normativ european pentru oxidul de etilenă. Un demers oficial în acest sens urmează a fi expediat și contre autoritatea responsabilă de elaborarea normelor sanitare care stabilesc criteriile de securitate și siguranță pentru om ale factorilor mediului înconjurător și ocupațional. După ce acestea vor fi reglementate, ANSA, în condițiile Hotărârii de Guvern nr.1191/2010, poate include în monitorizarea limitelor și substanțele stabilite”, ne-a răspuns ANSA.
Așadar, este foarte posibil ca această substanță cancerigenă – oxidul de etilenă – să se găsească în cantități peste limita maximă de reziduuri aplicabilă oxidului de etilenă în produsele alimentare de pe rafturile magazinelor din R. Moldova, iar consumatorii să fie expuși riscurilor de sănătate ca urmare a consumului de produse alimentare contaminate cu această substanță cancerigenă, iar instituțiile abilitate în a asigura securitatea alimentară a cetățenilor să nu întreprindă măsuri pentru că nu au pârghii legale.
Cine este responsabil de această situație? De ce până acum Guvernul nu a operat modificările în ceea ce privește reglementarea oxidului de etilenă, dar și a altor pesticide conform Regulamentul (UE) 2015/868 al Comisiei din 26 mai 2015 de modificare a anexelor II, III și V la Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește limitele maxime de reziduuri ?
Iar între timp, cetățenii din R. Moldova sunt expuși zilnic la aceste riscuri de sănătate ca urmare a consumului de produse alimentare care pot conține oxid de etilenă.
Ce este oxidul de etilenă și de ce este atât de periculos pentru sănătatea noastră ?
Oxidul de etilenă este o substanță chimică a cărei formulă este C₂H₄O. La temperatura camerei, oxidul de etilenă este un gaz incolor inflamabil, cu miros dulce. Este folosit pe scală largă ca sterilizant gazos, cu scopul de a steriliza echipamentele și instrumentele medicale. De asemenea, este utilizat pentru a produce alte substanțe chimice, inclusiv antigel.
În cantităţi mici, oxidul de etilenă este utilizat ca pesticid și ca sterilizant în aditivii alimentari ( E-uri) pentru a elimina contaminarea bacteriană cu Salmonella a alimentelor.
Comisia Europeană susține că o contaminare cu oxid de etilenă constituie un risc grav pentru sănătatea umană. Oxidul de etilenă este clasificat ca substanță mutagenă de categoria 1B, ca substanță cancerigenă de categoria 1B și ca substanță toxică pentru reproducere de categoria 1B în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului. În plus, oxidul de etilenă nu este aprobat ca substanță activă pentru utilizarea în produsele de protecție a plantelor în UE.
Așadar, vă puteți imagina la riscuri pentru sănătate vă expuneți atunci când consumați asemenea produse, unde, în cadrul acestei alerte cu oxid de etilenă din UE, s-au depistat niveluri ce depășesc de peste 1 000 de ori limita maximă de reziduuri de 0,05 mg/kg aplicabilă oxidului de etilenă în conformitate cu Regulamentul european sus-menționat.
Între timp, ANSA ne recomandă să evităm utilizarea expresiei ”criză” în raport cu oxidul de etilenă. Vă lăsăm pe voi, cititorii noștri, să decideți dacă această substanță cancerigenă – oxidul de etilenă – a generat și continuă să fie o criză în R. Moldova.
Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].
