Bio, eco sau consumul responsabil? Ce priorități are Republica Moldova atunci când își propune să integreze UE în 7 ani?

Bio, eco sunt cuvinte care revin destul de des în ultima vreme în publicitățile despre produsele pe care le consumăm zilnic, în special când este vorba despre produsele alimentare.

Din discuțiile în cadrul unei întrevederi recente pe care a avut-o la Ministerul Agriculturii președinta Asociației de Consumatori ”Ce Consum Eu”, Elena Robu, s-a constatat că dezvoltarea sectorului Bio sau Eco a fi una din axele principale prevăzute de minister pentru dezvoltarea agriculturii naționale pe termen scurt, mediu, dar și lung. Exporturile de produse Bio ar fi asul din mâneca care ar permite atingerea acestui obiectiv, dar ne întrebăm unde se regăsește consumul intern în acest obiectiv? În acest sens, proiectul „Suportul instituțional în agricultura ecologică din Republica Moldova” a fost implementat pe о perioadă de 5 ani, având o valoare totală de 600 000 Euro și s-a încheiat în septembrie 2022.

Citește și: Asociația de consumatori ”Ce Consum Eu”: Deschidere pentru parteneriate, consultanță în domeniul siguranței alimentare – Ceconsum

Cu siguranță tendințele promovate și alimentate de guvernare la ziua de azi, și anume integrarea în Uniunea Europeană, ar presupune o aliniere la această tendință din sectorul Bio/Eco, ceea ce și a fost confirmat în timpul întrevederii. Dar alinierea la acest trend european este ea la zi? Sunt luați în calcul toți indicatorii și în ce măsură transpunem în Moldova schimbările care au loc în tendințele din țările lider din Europa ?

Un studiu dezvăluit recent de NielsenIQ arată că, în Franța, consumatorii renunță la produsele ecologice în favoarea ofertelor „alternative”. Mai exact, vânzările de produse bio au scăzut cu 10% în volum în august față de aceeași perioadă a anului 2022. Între ianuarie și iulie 2023, în rețelele de distribuție (Carrefour, Auchan, Leclert, etc.) aceste scăderi au ajuns până la 13%. Doar vânzările directe (la producător) încă par să țină ritmul.

Bio sau eco: Scăderea cererii din partea consumatorilor

Inflația

Se pare că inflatia are un anumit rol, dar acest fapt nu este primordial, or inflatia în sectorul Bio a fost de ordinul a 5 si 6%, pe când pentru  produsele din agricultura convențională aceasta a fost de aproximativ 15%. Aceste cifre sunt o urmare a impactului războiului din Ucraina, aprovizionarea cu materii prime presupunând costuri suplimentare de transport. Având însă în vedere că agricultura Biologică nu folosește, de exemplu, produse fitosanitare cu costuri ridicate de logistică, inflația a avut un impact mai redus.

Consumul alternativ

60% dintre persoanele care renunță să cumpere bio consideră „că produsele bio sunt prea scumpe în comparație cu beneficiile pe care le aduc. În același timp, „consumul alternativ” pare să se mențină la un nivel stabil cu fluctuații nesemnificative (-1% în volum). Această piață reprezintă o cifră de afaceri de 18,3 miliarde de euro, față de 5,7 miliarde de euro pentru bio. NielsenIQ include, printre produsele de consum alternativ produse fabricate în „aer liber”, „fără reziduuri de pesticide”, „fără nitriți” și „fără conservanți”. Intr-un singur an, produsele fabricate în „aer liber” a crescut cu 15%, fără conservanți cu 12% și fără pesticide cu 7%.

„Concurența din noile oferte alternative evidențiază doar lipsa de înțelegere a etichetei ecologice”, explică NielsenIQ. Aproape 60% dintre consumatori consideră că „de multe ori este mai bine să cumperi un produs de bună calitate (cu etichetă, fermier, local) decât un produs ecologic”. Aproximativ 40% dintre ei cred că „produsele fără reziduuri de pesticide permit o agricultură cu adevărat mai ecologică”. Pentru 38% dintre respondenți, „produsele fără reziduuri de pesticide sunt o alternativă bună la produsele ecologice și sunt mai puțin costisitoare”.

Bio sau eco: Tendințe în Republica Moldova

Când privim acest tablou, ne întrebăm cum anume aceste tendințe sunt luate în calcul de către autoritățile competente din Republica Moldova ? Cert, agricultura biologică este o sursă financiară considerabilă pentru bugetul Republicii Moldova, dar este aceasta o tendință care să necesite toată atenția sau poate dezvoltarea unei diligente profesionale conforme unor standarde de consum echitabil si respectuos al mediului ar fi o axă mai importantă?

Decât să dezvoltăm un brand Bio, care în 3 ani a reușit să arate tendințe volatile extreme, în alte țări, prin creșteri si căderi semnificative, nu ar fi mai important să dezvoltăm un consum responsabil pe plan național așa încât producția națională să poată fi consumată pe intern, adică în Republica Moldova? Diligența profesională ar contribui în același timp și la balanța de exporturi pentru bugetul țării și așa Republica Moldova s-ar alinia în mod inteligent la tendințele europene. O producție ecoresponsabilă la nivel național ar avea toate premisele pentru un export pe scară largă și fără obstacole în țările UE.

Se creează impresia că ne-am lansat într-o cursă pentru un brand care să permită o monetizare rapidă a agriculturii naționale, fără să ne gândim pe termen mediu și lung la consecințele acestei curse și la cât de fiabilă este opțiunea pe brandul Bio/Eco. Și toate acestea fără a lua în considerare consumatorul din Republica Moldova care suportă consecințele unui import masiv de produse de o calitate dubioasă, pe când exporturile de produse Bio ar fi linia de bază pentru viitorul agriculturii naționale. Ne pasă de buget mai mult decât de sănătatea publică? Sunt oare prioritățile puse în ordinea corectă? Mai are sens piramida lui Maslow în contextul actual al țării noastre?

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.