Să renunțăm oare la consumul de pește din cauza metalelor grele? Ce recomandă autoritățile sanitare

În ultima perioadă, experți în sănătate publică din Uniunea Europeană atrag atenția asupra consumului excesiv de produse de mare din cauza riscurilor asociate acumulării de poluanți și pesticide, în special metale grele. Și totuși, care este situația reală? Ce ne recomandă autoritățile sanitare? Ce tipuri de pește ar trebui să alegem pentru a încerca să reducem acest risc? Sunt întrebări care vă preocupă și la care vom oferi răspuns în acest articol.

Metalele grele, indicatori ai poluării mărilor, lacurilor și râurilor

Termenul de “metale grele” este folosit pentru a face referire la elemente precum mercurul (mai exact, metilmercurul) sau cadmiul, dar și, din comoditate, și la alte substanțe poluante precum dioxinele sau PCB-urile (polichlorobifenilii), sau chiar pesticidele. Toate aceste elemente, substanțe provin din activitățile industriale și agricole umane și sunt prezente în apele dulci sau sărate, în cantități mai mici sau mai mari în funcție de loc.

În cazul oamenilor și animalelor, acești poluanți au tendința să se acumuleze în grăsimi. Atunci când concentrația lor devine prea mare, pot fi cauza unor probleme de sănătate potențial grave. De exemplu, excesul de metilmercur poate provoca oboseală, amețeli și toxicitate pentru rinichi, ficat și creier. Aceștia sunt în special toxici pentru făt și sugari, putând afecta dezvoltarea creierului.

Care sunt peștii cu cele mai mari concentrații de metale grele?

Peștii prădători precum rechinul, peștele-sabie și marlinul, peștele-spadă, lampreia și, într-o măsură mai mică, tonul, știuca sau baracuda, sunt peștii care conțin cele mai mari concentrații de metale grele. Aceștia vânează pești care conțin aceste metale într-o măsură mai mică și ajung să acumuleze o mare parte din metalele grele conținute în prada lor. De asemenea, poluanții care se acumulează în grăsimi determină peștii grași (sardine, macrou, somon, hering) să conțină mai multe metale grele decât peștii slabi.

Peștii care trăiesc în apele puternic poluate cu metale grele pot prezenta, de asemenea, concentrații de mercur potențial problematice. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru numeroase specii de pești din Marea Baltică.

Care sunt recomandările autorităților sanitare?

Produsele de mare fac parte din alimentele recomandate de autoritățile sanitare pentru a îmbogăți diversitatea noastră alimentară, deoarece conțin nutrienți valoroși: vitaminele A, D și E, seleniu, zinc, iod, precum și acizi grași esențiali omega-3 cu lanț lung, indispensabili pentru sănătatea noastră. Din acest motiv, nu se recomandă eliminarea completă a peștelui și fructelor de mare din alimentație.

Pentru a beneficia de avantajele produselor din mare și, în același timp, pentru a minimiza riscul de a consuma în exces metale grele, Agenția din domeniul siguranței alimentare din Franța (ANSES) a stabilit recomandări pentru populație în general, dar și pentru grupurile sensibile la acești poluanți. Pentru populație în general, recomandările sale sunt:

• consumul de pește de 2 ori pe săptămână, combinând un pește gras bogat în acizi grași omega-3 (somon, sardine, macrou, hering) cu un alt pește (merluciu, cod, limbă de mare etc.) mai puțin bogat în metale grele și pesticide;
• diversificarea speciilor și locurilor de aprovizionare;
• pentru peștii de apă dulce, limitarea consumului de mreană, plătică, crap sau somn la 2 ori pe lună;
• consumul de țipar este recomandat doar în cazuri excepționale;
• pentru pescuitul recreativ respectați recomandările de neconsum emise în anumite zone.

Citește și: Despre carne: Care este cea mai bună, cum o alegem și ce riscuri pentru sănătate comportă – Ceconsum

Recomandări specifice pentru anumite grupuri sensibile

În timpul sarcinii și până la vârsta de 3 ani, creierul copilului este deosebit de vulnerabil la acțiunea toxică a poluanților, în special a metilmercurului și a PCB-urilor. Din acest motiv, femeile în vârstă fertilă, gravidele sau cele care alăptează, precum și copiii sub 3 ani, dar și adolescentele trebuie:

• să limiteze consumul de pești prădători sălbatici precum monkfish, Lota lota (mihalț, sulastru, mântuș), bonito, grenadier, halibut, știuca, dorada, raza, ton;
• să evite consumul de țipar, pește-spadă, marlin, rechin și lampredă. De asemenea această categorie de populație ar trebui să-și limiteze consumul de pește de apă dulce precum mreană, plătică, crap sau somn la o dată la 2 luni.

Și somonul? Este periculos?

În ceea ce privește somonul, un studiu efectuat în 2016 de către revista franceză “60 millions de consommateurs”, arăta că au fost identificate metale grele în 23 de mostre de somon testate. Cu toate acestea, concentrațiile erau variabile și în general rezultatele nu erau alarmante, fiind mult sub limitele reglementare. Paradoxal, cele mai mari doze au fost găsite în somonul bio de origine norvegiană, care conținea de 7 ori mai mult mercur decât somonul congelat pescuit în Atlantic sau crescut în Chile.

Cum să alegem produsele de mare?

În Franța există etichete de calitate pentru pește: Label Rouge (Aqualabel) pentru peștele de crescătorie și Label MSC (Marine Stewardship Council) pentru peștele sălbatic. Aceste etichete nu garantează o concentrație scăzută de poluanți, ci un produs de calitate superioară. Pentru a reduce expunerea la metale grele, este mai bine să se urmeze recomandările Agenției din domeniul siguranței alimentare din Franța (ANSES), pe care le-am prezentat mai sus.

Suntem ceea ce mâncăm!

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Jurnalismul de calitate în interesul consumatorului și siguranței alimentare”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un grup de organizații partenere condus de Agenția Slovacă pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare, în strânsă colaborare cu People in Need Slovacia și alte organizații. Acesta face parte din programul de consolidare a capacităților în cadrul proiectului “Sprijinul UE pentru instituțiile mass-media locale din Republica Moldova”. Conținutul acestui material nu reflectă neapărat viziunea UE sau a People in Need Slovacia.

Fiți parte a platformei CE CONSUM EU. Abonați-vă gratuit la canalul nostru de Telegram, Facebook, Instagram, YouTube, pentru a nu pierde informații prețioase ce vizează sănătatea voastră și a copiilor voștri!

Materialele de platforma CE CONSUM EU pot fi preluate în limita a 200 de semne și o fotografie, cu indicarea obligatorie a sursei în titlu. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu trebuie atașat link-ul direct la articol, iar în cazul televiziunilor trebuie indicată sursa. Fotografiile, textele și imaginile video de pe acest site fac obiectul proprietății intelectuale a platformei CE CONSUM EU și sunt protejate de Legea 139 din 02-07-2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, dar și de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Pentru preluarea integrală a materialelor de platforma CE CONSUM EU scrieți-ne pe adresa de e-mail: [email protected].